România se confruntă cu un paradox economic
România se află într-o situație paradoxală, încercând să încheie anul cu un deficit bugetar de 8,4%, în condițiile în care resursele financiare și spațiul fiscal sunt extrem de limitate. În același timp, țara dispune de fonduri europene considerabile, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, în cadrul unei conferințe de specialitate.
Deficit bugetar și fonduri europene
Pîslaru a subliniat că România a avut un deficit bugetar de 9,3% și își propune să termine anul cu 8,4%, deși resursele sunt aproape inexistente. „Stăm pe un munte de bani europeni”, a adăugat el, menționând că, în portofoliul său, are la dispoziție 55 de miliarde de euro pentru a fi investiți în economia românească. Dintre aceștia, aproximativ 13 miliarde din cei 21,5 miliarde alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt încă necheltuiți și trebuie utilizați până pe 31 august anul viitor.
Abordare duală în utilizarea fondurilor
Ministrul a evidențiat o abordare duală în gestionarea fondurilor: banii europeni și banii naționali sunt gândiți diferit. Dacă totul se desfășoară conform planului, România ar putea absorbi 13 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă aproximativ 5 miliarde de euro din fondurile de Coeziune. „Anul acesta ne aflăm la 4,6 – 4,7 miliarde pe Politica de Coeziune”, a declarat Pîslaru.
Progresul în absorbția fondurilor europene
Conform oficialului, din cele 31 de miliarde de euro nerambursabile disponibile, doar 5,5 miliarde au fost cheltuite până în prezent. Calculul indică că România ar trebui să poată absorbi în jur de 15 miliarde de euro până la sfârșitul anului viitor. „Acest lucru ar însemna cam de două ori capacitatea maximă de absorbție pe care România a avut-o vreodată”, a explicat el, menționând că, în trecut, România a reușit să absoarbă 8,6 miliarde în 2023 și 8,3 miliarde în 2016, la finalul unor perioade de programare.
Pîslaru a subliniat că, în prezent, s-a redus supracontractarea și se urmărește un principiu de echilibru, astfel încât pentru fiecare 100 de euro să existe proiecte corespunzătoare acelei sume, nu de 300 de euro, care nu pot fi acoperite. „Avem acum o listă și suntem în ultima etapă de reconciliere a plăților”, a concluzionat el.
Proiectele și plățile din România
În prezent, România dispune de aproximativ 20.000 de proiecte și 65.000 de plăți realizate, o bună parte dintre acestea fiind efectuate în sistem „bulk” de către ordonatorii de credite, pe portofolii de proiecte. Totuși, nu există o evidență detaliată per proiect în ceea ce privește plățile efectuate. Există doar o documentație generică a plăților, ceea ce îngreunează reconcilierea sumelor alocate pentru investiții cu proiectele respective și plățile realizate. Acest lucru este esențial pentru a obține o imagine clară asupra progresului valoric și fizic al proiectelor, minimizând riscurile de neimplementare. Ministrul de resort a subliniat că se află acum pe ultima sută de metri în acest proces.
Necesitatea profesionalizării administrației publice
În opinia lui Dragoș Pîslaru, România are nevoie urgentă de profesionalizarea administrației publice pentru a putea discuta despre capitalul autohton și internațional al afacerilor. El consideră că este esențial ca, în următoarele 11 luni, să se concentreze pe monitorizarea și implementarea proiectelor, astfel încât să se poată accesa cei 13 miliarde de euro destinați dezvoltării infrastructurii, spitalelor, școlilor și altor inițiative în domeniul energiei, mediului și întreprinderilor mici și mijlocii.
Pîslaru a evidențiat că, în prezent, mediul de afaceri crește mai mult în pofida statului, nu cu ajutorul acestuia, ceea ce face necesară o claritate în ceea ce privește implementarea proiectelor. El a menționat că România se prezintă ca un mare șantier, cu peste 20.000 de proiecte, care nu pot decât să genereze efecte pozitive asupra economiei.
Conferința CursDeGuvernare
Pe de altă parte, economiști, experți și decidenți, alături de CEO-uri din companiile de top din România, se vor reuni marți la o nouă conferință CursDeGuvernare (CDG). Tema conferinței va fi „Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională”. Aceasta reprezintă o oportunitate importantă pentru discuții despre viitorul mediului de afaceri românesc.
