Interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu la președinție generează controverse
Decizia Biroului Electoral Central de a interzice candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din România a fost considerată o veste de ultimă oră de către mass-media internațională, care a urmărit cu atenție evoluțiile legate de alegerile anulate din țară în ultimele luni. Agenția de presă TASS, din Rusia, a fost printre primele care au raportat despre acest incident, afirmând: „Lui Georgescu i s-a refuzat candidatura la președinția României”. În continuare, TASS a menționat că au avut loc ciocniri în fața Biroului Electoral Central după anunțul deciziei.
Biroul Electoral Central a confirmat că a refuzat candidatura lui Călin Georgescu la alegerile programate pentru 4 mai, informație ce a fost comunicată de George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor, printr-un mesaj pe rețelele sociale. În fața Biroului, s-au înregistrat confruntări între susținătorii lui Georgescu și forțele de ordine care așteptau rezultatul, conform agenției Agerpres. De asemenea, Biroul Electoral Central a aprobat candidatura lui Nicușor Dan, primarul capitalei, la aceleași alegeri.
Reacții internaționale și implicații politice
Agenția Bloomberg a subliniat că interzicerea lui Georgescu, lider al extremei drepte, ar putea intensifica tensiunile politice din România. Un purtător de cuvânt al Biroului Electoral a declarat că au fost primite peste 1.000 de contestații împotriva candidaturii sale, majoritatea referindu-se la pozițiile sale extremiste și antidemocratice. Decizia poate fi contestată la Curtea Constituțională, conform Bloomberg.
Financial Times a evidențiat că interzicerea candidaturii vine în ciuda avertismentelor din partea Statelor Unite de a respecta voința alegătorilor. Vicepreședintele american JD Vance a criticat anularea alegerilor anterioare, considerând-o un semn al regresului democratic în Europa. Vance a acuzat autoritățile române de cedarea în fața unor presiuni externe și a informațiilor nefondate.
Contextul alegerilor și reacțiile din România
Alegerile repetate din România sunt programate pentru 8 și 22 mai, după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur din noiembrie, invocând acuzații de amestec rusesc în favoarea lui Georgescu. Sondajele recente au arătat că acesta era considerat un candidat favorit, cu un sprijin de peste 40% în unele cercetări.
Agenția de presă Reuters a comentat că interzicerea candidaturii lui Georgescu ar putea exacerba criza constituțională în Uniunea Europeană și în cadrul NATO. Georgescu a fost văzut ca un favorit în scrutinul de anul trecut, iar anularea sa a fost catalogată de oficialii din administrația Trump ca un exemplu de suprimare a libertății de exprimare în Europa. Reacțiile din partea unor personalități precum Elon Musk, care a denumit decizia „nebunească” pe platforma sa de socializare, indică o posibilă deteriorare a relațiilor între aliații transatlantici, deja afectate de schimbările în politica americană față de Ucraina.
Diplomați europeni critică anularea alegerilor din România
Anularea alegerilor a fost un subiect intens discutat, stârnind reacții din partea mai multor diplomați europeni. Printre aceștia se numără ambasadori din Germania, Franța, Olanda și Spania, care au subliniat importanța menținerii independenței instanțelor românești.
Aceste declarații vin într-un context în care stabilitatea democratică a României este pusă la îndoială. Diplomații europeni au exprimat îngrijorări legate de impactul pe care aceste decizii îl pot avea asupra statului de drept și asupra încrederii cetățenilor în instituțiile democratice.
Sprijinul pentru independența justiției în România a fost reiterat, evidențiind necesitatea de a respecta principiile fundamentale ale democrației și ale alegerilor libere și corecte.
