Îngrijorările Asociațiilor de Psihiatrie și Psihoterapie din România
Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) și Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) și-au exprimat îngrijorarea cu privire la un proiect de lege recent depus în Parlament, care vizează șoferii depistați pozitiv la substanțe psihoactive. Aceste organizații subliniază că, în absența unor distincții clare și a unor praguri bine definite, legislația ar putea determina pacienții să abandoneze tratamentele, ceea ce ar putea avea consecințe negative asupra sănătății lor mintale.
Propunerile psihiatrilor pentru protejarea drepturilor pacienților
ARPP, reprezentând medicii specialiști în psihiatrie din România și având legături cu organizații internaționale precum EPA și WPA, a evidențiat importanța protejării drepturilor pacienților. Aceștia consideră că măsurile severe împotriva șoferilor care consumă substanțe psihoactive legale ar putea duce la stigmatizarea pacienților care au nevoie de tratamente. Astfel, pacienții s-ar putea teme să continue terapiile din cauza posibilelor sancțiuni, ceea ce ar putea agrava starea lor de sănătate mintală și, în final, ar putea spori nesiguranța publică.
Distincția între substanțele psihoactive legale și ilegale
Este important de menționat că substanțele psihoactive incluse în legislația românească nu se limitează doar la drogurile ilegale, ci includ și medicamente prescrise, cum ar fi anxioliticele, antidepresivele și antipsihoticele. Aceste tratamente sunt esențiale pentru pacienții care suferă de afecțiuni mintale și care, în multe cazuri, sunt apți să conducă. O creștere a pedepselor fără reglementări clare ar putea afecta sănătatea mintală a multor persoane care respectă terapiile prescrise și au o funcționare socio-profesională adecvată.
Recomandări pentru praguri cantitative clare
ARPP și ASPP sugerează că ar trebui să se implementeze teste cantitative cu praguri bine stabilite, similare cu cele utilizate pentru alcoolemie. Aceste praguri ar putea asigura o echilibrare între siguranța rutieră și protejarea drepturilor pacienților, stabilind un nivel de concentrație al substanțelor care nu provoacă efecte cognitive sau motorii semnificative pentru persoanele aflate sub tratament.
Practica europeană și internațională
Deși legislația variază în diferite state europene, multe dintre ele reglementează testele de sânge sau urină pentru substanțe psihoactive cu praguri specifice. Aceste reglementări sunt esențiale pentru a preveni penalizarea nejustificată a persoanelor care urmează tratamente legale necesare pentru sănătatea lor. În Germania, de exemplu, legislația referitoare la consumul de substanțe psihoactive în timpul conducerea auto este reglementată prin Codul rutier german, care include specificații clare privind consumul substanțelor.
Regulamente privind substanțele psihoactive în trafic
Pragurile cantitative pentru diverse substanțe sunt stabilite în mod clar. În cazul cannabisului, un prag de 1 ng/ml de tetrahidrocanabinol (THC) în sânge este considerat semnificativ. În ceea ce privește substanțele legale, precum medicamentele cu efect psihoactiv, testele sunt efectuate doar dacă șoferul manifestă comportamente suspecte. În Olanda, se aplică teste cantitative, iar consumul de substanțe legale nu este sancționat în absența unor comportamente suspecte. Astfel, persoanele care urmează tratamente prescrise nu sunt automat penalizate, conform legislației rutiere olandeze.
Franța utilizează atât teste rapide de salivă, cât și teste de sânge pentru a determina concentrația substanțelor. De asemenea, țara a adoptat o abordare mai strictă în privința substanțelor ilegale, dar reglementările pentru substanțele legale iau în considerare existența unui tratament medical.
Necesitatea unei legislații echilibrate
„Este esențial ca legislația să fie echilibrată”, afirmă diverse organizații. Acestea subliniază importanța unor măsuri clare, diferențiate între substanțele psihoactive legale și cele ilegale, pentru a evita criminalizarea persoanelor care urmează tratamente medicale necesare și justificate. Aceleași organizații sugerează că introducerea de praguri cantitative asemănătoare cu cele pentru alcoolemie ar putea reprezenta o soluție echitabilă și precisă, asigurând atât siguranța rutieră, cât și protejarea drepturilor pacienților.
Inițiativa legislativă pentru combaterea consumului de droguri la volan
Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, a anunțat că a depus o inițiativă legislativă, împreună cu mai mulți parlamentari, care stipulează că depistarea unei substanțe psihoactive în sânge va fi considerată infracțiune. Gorghiu a accentuat mesajul de „toleranță zero” față de droguri atunci când se conduce. Proiectul preconizează pedepse cu închisoarea între 2 și 7 ani pentru această infracțiune.
Această inițiativă a fost lansată în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a subliniat necesitatea unor expertize pentru a determina impactul substanțelor psihoactive asupra capacității de a conduce.
