Ministerul Afacerilor Interne: Fără solicitări din partea autorităților britanice
Oficiali din Ministerul român al Afacerilor Interne au declarat, luni, că până în prezent, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nu a recepționat nicio solicitare din partea autorităților britanice, nici cereri de asistență consulară din partea cetățenilor români din Regatul Unit. Aceasta se întâmplă în contextul unui scandal referitor la o presupusă fraudă masivă în sistemul de împrumuturi pentru studenți din Marea Britanie, în care sunt suspectați români.
Scenariul fraudei
O investigație realizată de publicația britanică The Sunday Times a relevat că frauda ar putea atinge sute de milioane de lire sterline. Potrivit acesteia, așa-zișii studenți se înscriu la universități fără intenția de a urma cursurile, ci doar pentru a obține împrumuturi pe care nu intenționează să le restituie. Ancheta nu se concentrează exclusiv pe studenții români, ci vizează sistemul de învățământ „for profit”, prin care anumite universități britanice au externalizat, din motive financiare, servicii către instituții de învățământ francizate.
Probleme de identitate
Articolul menționat subliniază că un număr semnificativ de contracte de împrumut, care nu au fost restituite sau pentru care nu este clar dacă vor fi rambursate, sunt obținute de persoane care se identifică drept cetățeni români. Surse judiciare sugerează că ar putea exista furt de identitate sau furtul unei liste de cetățeni români, însă nu este garantat ca persoanele care își declară cetățenia română să fie, în realitate, cetățeni români.
Reacția oficialilor MAE
În răspunsul oferit, oficialii Ministerului Afacerilor Externe au subliniat că, până în prezent, MAE nu a primit solicitări din partea autorităților britanice, fie ele academice sau din partea investigatorilor. De asemenea, nu au existat cereri de asistență consulară din partea românilor suspectați în acest caz. Reprezentanții MAE au menționat că au luat legătura cu colegii din ambasadă și consulate, care au confirmat că nu au avut nicio solicitare oficială din partea autorităților britanice, în afară de informațiile apărute în presă.
Creșterea cererilor de împrumuturi
Ancheta jurnalistică a relevat existența unor rețele internaționale de crimă organizată care operează online. Problema constă în faptul că procesul de acordare a împrumuturilor se desfășoară complet online, iar universitățile implicate nu efectuează verificări adecvate, având în vedere că programele sunt adesea oferite virtual. Investigația The Sunday Times a identificat cel puțin șase furnizori francizați implicați în scheme frauduloase, după analiza documentelor financiare confidențiale și interviuri cu surse din cadrul Student Loans Company (SLC), Departamentului pentru Educație (DfE) și Oficiului pentru Studenți (OfS).
În anul academic 2022-2023, SLC a detectat peste 3.500 de cereri suspecte de împrumut, totalizând aproape 60 de milioane de lire sterline. Totuși, investigațiile recente sugerează că nivelul potențial al fraudei ar putea depăși sumele inițial estimate, ajungând la sute de milioane de lire sterline.
Cresterea alarmantă a împrumuturilor pentru studii în rândul românilor din Marea Britanie
Recent, cifrele oficiale au scos la iveală o tendință îngrijorătoare în rândul cetățenilor români care solicită împrumuturi pentru studii. Numărul acestora a crescut semnificativ, de la 5.000 în anul academic 2015-2016 la 84.000 în 2023-2024. Aceasta înseamnă că aproximativ 15% din populația românească din Marea Britanie a obținut un împrumut pentru studii în anul trecut.
În prezentul an academic, 71.000 de români au aplicat pentru împrumuturi destinate studenților, comparativ cu 19.000 de cetățeni polonezi, 16.000 de italieni și 12.000 de portughezi, evidențiind astfel un trend de creștere în rândul românilor.
Acuzații privind calitatea studenților înscriși
Colegiile francizate sunt subiectul unor critici, fiind acuzate că admit studenți care nu dispun de o competență lingvistică adecvată în limba engleză. În plus, unele instituții acceptă capturi de ecran ale testelor Duolingo ca dovadă a abilităților lingvistice ale solicitanților. Anul trecut, între 35% și 55% dintre cei care au aplicat la universitățile cu furnizori francizați au fost români, ceea ce ridică întrebări cu privire la standardele de admitere și evaluare a competenței lingvistice.
