Explicațiile Directorului General al INSCOP despre Nostalgia Comunismului
Remus Ștefureac, directorul general al INSCOP, a discutat în cadrul emisiunii „În fața ta” despre rezultatele unui sondaj care evidențiază nostalgia românilor pentru perioada comunistă. El a abordat mitul conform căruia mâncarea din acea epocă era superioară celei de astăzi, subliniind că în timpul comunismului nu existau controale de calitate pentru alimente.
Alimentele Exportate și Calitatea lor
Conform lui Ștefureac, cele mai bune produse alimentare din România erau exportate în perioada comunistă, iar verificarea calității alimentelor era inexistentă. „Eu nu pot să fiu de acord cu ideea că mâncarea era mai sănătoasă atunci. În anii ’80, se foloseau ingrediente de calitate îndoielnică, iar mama mea, care activa în industria alimentară, mi-a împărtășit experiențele sale. Un alt comentator, Radu Paraschivescu, a subliniat că în acea perioadă erau adesea folosite ingrediente necorespunzătoare, iar cele mai bune alimente erau destinate exportului. Astfel, pentru a hrăni populația, se utilizau diverse substanțe de calitate slabă. Nu existau controale de calitate pentru aceste alimente”, a declarat el.
Ajutorul între Oameni în Perioada Comunistă
Sociologul a făcut referire și la un alt aspect al sondajului, care a arătat că 80% dintre respondenți consideră că oamenii se ajutau mai mult în perioada comunistă. „Aici aș înclina să răspund afirmativ. Într-o societate totalitară, unde statul și poliția erau percepute ca dușmani, oamenii căutau să se ajute reciproc. Acest spirit comunitar, de a se sprijini prin diverse mijloace, inclusiv prin mică corupție, era o formă de supraviețuire”, a explicat Remus Ștefureac.
Realitățile Sociale de Azi
În continuare, el a subliniat că și în prezent există categorii de români care se confruntă cu dificultăți. „Nu aș dori să cădem într-o abordare extremă. Există astăzi mulți români din zonele rurale și orașele mici care se află în dificultate. O parte dintre acești oameni nu mai au familie, copiii lor au emigrat, iar aceștia se simt fără perspective. Este o stare de dezamăgire continuă, iar factorii psihologici merită o atenție constructivă”, a conchis el.
