Economia României intră în toamna anului 2025 cu o creștere economică modestă și cu o inflație persistent ridicată, arată raportul de perspectivă macroeconomică realizat de Erste Group Research și semnat de Ciprian Dascălu, economist-șef BCR, și analistul Vlad Ioniță. Deși datele indică o anumită reziliență, vulnerabilitățile structurale și presiunile externe mențin România într-o zonă de fragilitate.
Consultantul fiscal Veronica Duțu, fondator Union Cont Expert, atrage atenția că această „reziliență sub presiune” descrie foarte bine realitatea din teren: „Avem o economie care rezistă mai bine decât se aștepta, dar la un cost foarte mare. Ajustările fiscale au calmat piețele și au salvat ratingul de țară, însă au redus spațiul pentru investiții și pentru sprijinirea mediului privat. Această combinație lasă creșterea economică pe un teren fragil.”
PIB: creștere modestă, sub potențial
Datele pentru prima jumătate a anului arată o creștere de doar +0,3% față de aceeași perioadă din 2024, însă pe seria ajustată sezonier avansul este de +1,4%. Erste estimează o creștere anuală a PIB de +1,3% în 2025, menținând scenariul de bază în ciuda volatilității.
- Agricultura a avut o contribuție minoră (+0,1pp în T2 2025).
- Industria a fost neutră în T2, dar a tras în jos cu -0,3pp în S1 2025.
- Construcțiile au adăugat +0,3pp în S1.
- Serviciile au contribuit negativ (-0,2pp).
- Consumul privat a rămas motorul principal (+0,6pp la PIB în S1), dar este în vizibilă încetinire.
„Modelul de creștere bazat pe consum a ajuns la limite. Inflația erodează puterea de cumpărare, iar salariile reale cresc prea lent pentru a susține cererea internă. Fără investiții publice și fără o absorbție accelerată a fondurilor europene, România riscă să rămână blocată la o creștere de 1-2% pe an, departe de potențialul său”, avertizează Veronica Duțu.
Inflație de două cifre și presiune pe BNR
Eliminarea plafonului de prețuri la energie în iulie și majorările de TVA și accize din august au împins rata anuală a inflației la 9,9% în august 2025. Erste estimează un vârf ușor peste 10% în septembrie, urmat de o temperare graduală, spre 9,7% la final de an. Inflația de bază ar urma să fie de 7,5% la sfârșitul anului.
„BNR are mâinile legate. Dobânda-cheie rămâne la 6,5% și este puțin probabil să fie redusă înainte de 2026. Orice mișcare prematură ar afecta credibilitatea și ar împinge anticipațiile inflaționiste și mai sus. Din păcate, asta înseamnă costuri mari de finanțare pentru firme și pentru populație, într-un moment în care cererea internă e deja slăbită”, explică consultantul fiscal.
Bugetul: consolidare cu costuri sociale
România a încheiat anul 2024 cu un deficit record de -9,3% din PIB (termeni ESA), cel mai mare din UE. Pentru 2025, ținta oficială este -7%, dar Erste estimează că deficitul efectiv va fi de -7,7% din PIB, cu o datorie publică în creștere la 58,5% din PIB.
Guvernul a introdus două pachete majore de consolidare fiscală:
- majorarea cotei TVA și a accizelor;
- creșterea taxelor pe proprietate cu ~70%;
- reforma pensiilor speciale;
- reducerea personalului în administrația publică;
- praguri mai mari pentru contribuțiile sociale la PFA.
„Aceste măsuri au calmat investitorii și au menținut ratingul României în zona de investment grade, dar impactul lor se vede direct în consum și în investițiile private. Avem o economie care plătește factura unei ajustări amânate prea mult. Dacă această consolidare nu este dublată de reforme reale – digitalizarea ANAF, reducerea risipei în companiile de stat, simplificarea fiscalității – vom rămâne într-un cerc vicios al austerității sterile”, punctează Veronica Duțu.
Moneda și stabilitatea financiară
Leul s-a depreciat până la 5,12 față de euro în mai 2025, pe fondul tensiunilor politice, dar BNR a reușit să stabilizeze cursul în intervalul 5,05–5,10. Erste estimează un nivel mediu de 5,09 în 2025, cu o depreciere graduală spre 5,27 până în 2027.
„Un euro stabil este vital pentru încrederea consumatorilor și pentru controlul inflației. De aceea, BNR va evita orice volatilitate bruscă. Totuși, pe termen lung, diferențialul de inflație față de zona euro va duce inevitabil la o depreciere controlată a leului”, explică Duțu.
Perspective pentru 2026–2027
Prognozele Erste indică o accelerare treptată a creșterii economice:
- +2,1% PIB în 2026,
- +3,0% PIB în 2027.
Inflația ar urma să scadă la 6,5% în 2026 și la 3% în 2027, iar dobânda-cheie ar putea coborî spre 5% în 2026 și 4% în 2027.
„Absorbția fondurilor europene din PNRR este crucială, pentru că 2026 este ultimul an de eligibilitate. Dacă România ratează această oportunitate, nu doar că pierdem bani, dar pierdem și șansa de a moderniza infrastructura și administrația publică. În paralel, reforma fiscală și bugetară trebuie continuată – altfel, toate eforturile de acum vor fi doar un pansament pe o rană adâncă”, conchide consultantul fiscal.
România în oglinda piețelor internaționale
Raportul Erste atrage atenția că România resimte indirect impactul tarifelor comerciale impuse de SUA asupra exporturilor UE. PIB-ul ar putea fi afectat cu -0,2 până la -0,3 pp în următoarele 12 luni, mai ales prin industria auto și cea a metalelor de bază, puternic integrate în lanțurile europene de producție.
„România nu are expunere directă mare pe piața americană, dar depinde enorm de Germania și Franța. Orice șoc asupra acestor economii se transmite imediat și la noi. Aici se vede nevoia de diversificare a piețelor și de politici industriale care să reducă vulnerabilitatea la șocuri externe”, adaugă Veronica Duțu.
