România primește 1,3 miliarde de euro de la Comisia Europeană
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că România a obținut aproximativ 1,3 miliarde de euro de la Comisia Europeană, în urma îndeplinirii integrale a unor ținte și jaloane din cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, suma de 869 milioane de euro pentru aceeași cerere de plată este temporar blocată, din cauza nefinalizării tuturor jaloanelor stipulate în PNRR.
„România are la dispoziție un termen de șase luni, până pe 28 noiembrie 2025, pentru a implementa toate măsurile necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3”, se arată în comunicatul Ministerului. MIPE a subliniat că această suspendare parțială a fondurilor nu implică pierderea vreunei sume din alocarea totală destinată României pentru cererea de plată nr. 3. Suma suspendată de 869 milioane de euro, din care 814 milioane de euro sunt granturi, iar 55 milioane de euro împrumuturi, rămâne alocată României și va fi încasată odată ce toate cerințele vor fi îndeplinite.
Valoarea cererii de plată și progresul realizat
Valoarea netă a cererii de plată numărul 3 este de 2,02 miliarde de euro, după deducerea prefinanțării deja primite de România. Încasarea sumei de 1,3 miliarde de euro reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas important în direcția deblocării totale a cererii de plată nr. 3. Actualul Guvern se concentrează pe soluționarea și deblocarea integrală a acestei cereri, iar în același timp, se renegociază PNRR pentru a înlocui investițiile cu ritm de implementare lent cu altele, care vor fi finanțate prin bugetul de stat sau din programe naționale.
Ministrul Marcel Boloș a explicat că această renegociere are ca scop protejarea intereselor financiare ale României, atragerea unei sume cât mai mari din PNRR și evitarea eventualelor penalități pentru neimplementarea investițiilor prevăzute.
Jaloanele îndeplinite parțial de România
Printre jaloanele îndeplinite parțial de România se numără: operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), desemnarea administratorilor în companiile din domeniul energetic și modificarea legislației referitoare la pensiile speciale pentru magistrați.
Suma totală încasată din fondurile PNRR
Până în prezent, suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde de euro. Anterior, România a primit 9,44 miliarde de euro, care include: 3,79 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, 0,29 miliarde de euro pentru capitolul REPowerEU, 2,56 miliarde de euro din cererea de plată nr. 1 și 2,80 miliarde de euro din cererea de plată nr. 2.
Alocarea totală pentru România în cadrul PNRR este de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sunt granturi, iar 14,9 miliarde de euro sunt împrumuturi.
Coordonarea implementării PNRR
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene coordonează tehnic implementarea PNRR la nivel național. Îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate de România este responsabilitatea a 20 de coordonatori de reforme și investiții, care includ ministere și alte autorități publice centrale.
Jaloanele neîndeplinite de România
Primul jalon neîndeplinit de România este legat de…
Operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 30 mai, că 330 de milioane de euro sunt suspendați în contextul operaționalizării Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Acesta a subliniat că până la 28 noiembrie 2025, este necesar să se finalizeze jalonul 240, care prevede numirea conducerii AMEPIP conform standardelor impuse de Comisia Europeană. Procedurile sunt în curs de desfășurare la nivelul Secretariatului General al Guvernului, iar termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru comisia de evaluare este stabilit pentru 11 iunie.
Desemnarea Administratorilor la Ministerul Energiei
Un alt aspect important este jalonul referitor la administratorii companiilor de la Ministerul Energiei, unde 43 de administratori sunt în prezent revocați, iar suma suspendată se ridică la 227 de milioane de euro. Boloș a detaliat că procedurile au fost reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR. În schimb, la alte companii precum Societatea de Administrare a Participațiilor în Domeniul Energiei (SAPE), Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale în domeniul Energiei, procedurile nu au fost încă reluate. De asemenea, termenul pentru numirea noilor administratori este tot 28 noiembrie 2025.
Jalonul privind Pensii Speciale
Un alt jalon, numărul 215, se referă la pensiile speciale, având suspendate 231 de milioane de euro. Boloș a menționat că proiectul de act normativ în acest domeniu a fost discutat în comisiile Senatului și conține două prevederi esențiale: creșterea progresivă a vârstei de pensionare până la 65 de ani, până în 2045, și menținerea bazei de calcul pentru cuantumul pensiilor speciale la 85% din veniturile nete, deși aceasta ar putea suferi modificări în urma dezbaterilor ulterioare.
Angajamentele Guvernului în Contextul PNRR
Deși se află într-o perioadă de interimat, guvernul va continua să lucreze la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a debloca fondurile aferente cererii de plată numărul 3, care, la rândul ei, influențează cererea de plată numărul 4. Boloș a reiterat că termenul pentru cele trei jaloane suspendate, inclusiv sumele asociate, este 28 noiembrie 2025. Renegocierea PNRR va continua în această perioadă, asigurându-se astfel că măsurile necesare sunt implementate eficient.
Leave a Reply