România va primi despăgubiri de 5,8 milioane de euro din partea Olandei dacă piesele furate din tezaur nu sunt recuperate. Muzeul Drents nu va achita nimic.

Despăgubiri pentru furtul tezaurului dacic

Statul român ar putea primi despăgubiri în urma furtului tezaurului dacic, iar acestea ar putea fi suportate de guvernul olandez, nu de compania de asigurări asociată muzeului Drents. Conform unei publicații olandeze, Ministerul Culturii din Olanda a garantat pentru 30% din valoarea totală a poliței de asigurare încheiate între cele două muzee, ceea ce înseamnă că va fi responsabil pentru plata daunelor.

Detalii privind despăgubirile

Ministerul Educației, Culturii și Științei din Olanda garantează o sumă de puțin peste 9 milioane de euro, reprezentând 30% din valoarea asigurată. În cazul în care coiful de aur și brățările furate nu sunt recuperate, guvernul olandez va fi obligat să plătească daunele, estimându-se acestea la 5,8 milioane de euro. Compania de asigurări asociată Muzeului Drents nu va fi responsabilă de plata acestor despăgubiri, conform informațiilor disponibile.

Muzeul Drents va fi responsabil doar pentru franciza asigurării, suma exactă a acesteia rămânând neprecizată. Coiful de aur de la Coțofenești și cele trei brățări din România, furate acum aproape două săptămâni din Muzeul Drents din Assen, au o valoare asigurată de 5,8 milioane de euro. Întreaga colecție de 673 de obiecte este asigurată pentru o sumă ce depășește 30 de milioane de euro.

Probleme legate de evaluarea patrimoniului

Raportul Corpului de Control al premierului a evidențiat probleme grave în gestionarea și securizarea bunurilor de patrimoniu național. Brățările dacice și coiful de la Coțofenești nu au fost evaluate în ultimii ani, contrar cerințelor legale. Această lipsă a evaluărilor a dus la o necunoaștere a valorii reale a patrimoniului.

Conform raportului, brățările dacice nu au fost evaluate de mai bine de 12 ani, iar coiful de peste 14 ani, deși Muzeul de Istorie era obligat să efectueze aceste evaluări la fiecare 10 ani. De asemenea, contractul de colaborare între Muzeul de Istorie și Muzeul Drents nu ar fi inclus avizul consiliului de administrație, ceea ce este o cerință obligatorie.

Concluzii și măsuri viitoare

Până în prezent, Muzeul din Olanda a comunicat că nu exista pază umană continuă, iar Muzeul de Istorie din România nu a solicitat măsuri suplimentare de protecție pentru artefacte. În acest context, concluziile raportului au fost trimise la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se decide asupra măsurilor ce trebuie adoptate.

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a anunțat că va prezenta în curând o nouă propunere pentru conducerea interimară a Muzeului de Istorie din România.