Românii se numără printre cetățenii din UE cel mai afectați de lipsa accesului la servicii stomatologice. Cum se prezintă situația în alte țări?

Accesul la servicii de îngrijire stomatologică în România

România se confruntă cu una dintre cele mai grave situații din Uniunea Europeană în ceea ce privește accesul la servicii stomatologice. În 2024, 16,2% dintre persoanele cu vârsta de 16 ani și peste au declarat că nu au putut beneficia de tratamente dentare necesare din cauza problemelor financiare, a listelor lungi de așteptare sau a distanței până la furnizorii de servicii stomatologice.

Disparități în accesibilitatea îngrijirilor stomatologice

Românii cu resurse financiare limitate se confruntă de peste trei ori mai des cu lipsa îngrijirilor stomatologice necesare. Conform unui raport Eurostat, există o diferență semnificativă între persoanele aflate în risc de sărăcie și restul populației în ceea ce privește accesul la tratamente dentare. Aproape jumătate dintre românii vulnerabili din punct de vedere economic (43,5%) nu au putut să meargă la dentist, comparativ cu doar 12,6% din cei care nu se află în această situație.

Compararea situației în Uniunea Europeană

În 2024, 6,3% dintre persoanele din Uniunea Europeană care aveau nevoie de îngrijiri stomatologice au raportat că nu au putut să le primească din motive financiare, din cauza listelor de așteptare sau a distanței până la furnizorii de servicii. Cele mai mari ponderi ale persoanelor cu nevoi stomatologice nesatisfăcute au fost înregistrate în Grecia (27,1%), Letonia (16,5%) și România (16,2%). În contrast, cele mai reduse valori au fost în Malta (0,4%), Germania (0,9%) și Croația (1,1%).

Impactul sărăciei asupra accesului la îngrijiri stomatologice

Datele Eurostat subliniază că ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie care nu au beneficiat de îngrijirile stomatologice necesare este semnificativ mai mare, ajungând la 13,7%, comparativ cu 5,1% în rândul celor care nu se află în risc de sărăcie. Această tendință este observată în toate țările membre ale Uniunii Europene.

Diferențe notabile între grupurile vulnerabile

În România, diferențele în raportarea nevoilor stomatologice nesatisfăcute sunt evidente, cu 43,5% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie raportând astfel de nevoi, comparativ cu 12,6% dintre cei care nu se află în această situație, generând un decalaj de 30,9 puncte procentuale. De asemenea, Grecia prezintă 52,8% dintre persoanele vulnerabile care au raportat nevoi stomatologice nesatisfăcute, în contrast cu 22,7% dintre cele care nu sunt expuse riscului de sărăcie.

În concluzie, România se află într-o situație problematică în ceea ce privește accesul la îngrijirile stomatologice, cu o discrepanță semnificativă între grupurile vulnerabile și cele care nu se confruntă cu probleme financiare.