Amenințarea unei revolte interne în Comisia Europeană
Amenințarea unei revolte interne în cadrul Comisiei Europene a determinat-o pe președinta acesteia, Ursula von der Leyen, să facă concesii și să promită mai multe fonduri pentru regiunile defavorizate decât planificase inițial. Aceasta va prezenta, miercuri, planul său pentru bugetul Uniunii Europene pe următorii șapte ani.
Concesii de ultim moment
Conform unui document consultat, von der Leyen a adoptat o serie de măsuri de ultim moment pentru a liniști două persoane din echipa sa, aflate la extreme opuse ale spectrului politic: Raffaele Fitto, din dreapta italiană, și Roxana Mînzatu, socialistă din România, care este comisara europeană responsabilă de drepturi sociale, locuri de muncă de calitate și pregătire.
Echilibrul delicat al puterii
Schimbarea de poziție a lui von der Leyen reflectă echilibrul fragil pe care trebuie să-l mențină în fața diverselor voci din cadrul Comisiei. Ea trebuie să prezinte un plan de cheltuieli care să fie acceptabil atât pentru Parlamentul European, care devine tot mai indisciplinat, cât și pentru cele 27 de guverne naționale, care trebuie să aprobe bugetul înainte de sfârșitul anului 2027.
Sprijin politic asigurat
Măsura propusă ar permite Comisiei să continue să aloce o mare parte din fondurile sale pentru regiunile mai sărace ale Europei începând din 2028. Aceasta este considerată suficientă pentru a asigura sprijinul politic al celor 27 de comisari ai Uniunii Europene, conform declarațiilor a doi oficiali ai UE.
Un pas înapoi în gestionarea fondurilor
Decizia lui von der Leyen reprezintă un regres față de planul său inițial, care viza consolidarea puterii guvernelor centrale în gestionarea fondurilor regionale ale Uniunii, în valoare de 400 de miliarde de euro, reprezentând o treime din cheltuielile totale ale blocului comunitar. Ideea era că oferirea de competențe sporite capitalelor naționale ar fi stimulat finalizarea reformelor și ar fi redus birocrația. Însă, criticii au susținut că aceasta ar fi adâncit disparitățile existente între regiunile unei țări.
Un subiect controversat
Această problemă rămâne un subiect fierbinte pentru Uniunea Europeană. Sprijinirea regiunilor din interiorul țărilor a fost esențială încă din anii 1970, odată cu implementarea politicii de coeziune, având ca scop reducerea decalajului dintre zonele sărace și cele bogate din Europa.
Critici și suspiciuni
Concesiile făcute de von der Leyen au fost salutate de critici, însă există suspiciuni că acestea nu sunt decât o manevră politică. „Fac doar concesii minime, dar ideile lor inițiale erau atât de nepopulare, încât au fost nevoiți să cedeze”, a declarat un negociator din Parlamentul European.
Angajamentul Comisiei
Ultimele măsuri au fost adoptate după o întâlnire a lui von der Leyen cu comisarii și înalții funcționari în weekend. Comisia își reafirmă angajamentul de a reduce dezechilibrele regionale din Uniune și de a sprijini regiunile defavorizate, promovând în același timp cooperarea teritorială europeană.
Criticile asupra fondurilor europene și „formula Berlin”
Într-o încercare de a răspunde criticilor venite din partea parlamentarilor și a numeroase guverne, Ursula von der Leyen se confruntă cu presiuni din partea susținătorilor politicii de coeziune. Aceștia solicită menținerea unui set de criterii cunoscut sub numele de „formula Berlin”, care asigură o alocare semnificativă de fonduri pentru regiunile subdezvoltate din Uniunea Europeană.
Criteriile de alocare a fondurilor
Documentul în discuție, care ar putea suferi modificări înainte de prezentarea oficială, stipulează că țările cu un nivel economic mai scăzut – evaluate în funcție de diverse criterii, inclusiv populația totală și venitul național pe cap de locuitor – vor beneficia în continuare de cea mai mare parte a fondurilor disponibile. Cu toate acestea, criticii avertizează că influența guvernelor centrale asupra distribuitorilor de fonduri va crește, ceea ce ar putea afecta echitatea în alocarea resurselor.
Mureșan, un susținător al formulei, a subliniat că nu există o alternativă viabilă și credibilă la „formula Berlin” și a menționat că încercările anterioare de modificare a acesteia nu au avut succes.
Menținerea Fondului Social European
Într-un gest de compromis, Comisia Europeană a decis să păstreze Fondul Social European (FSE), care se concentrează pe formarea tinerilor și sprijinul pentru șomeri. Aceasta a fost o cerință esențială din partea Roxanei Mînzatu și a social-democraților, care au condiționat sprijinul pentru von der Leyen în Parlamentul European de menținerea acestui fond. Totuși, proiectul de propunere nu a specificat o sumă alocată pentru FSE, ceea ce a dus la concluzia că socialiștii nu au obținut prea multe beneficii din acest acord.
Criticile Germaniei la adresa Comisiei Europene
Pe de altă parte, Germania a exprimat nemulțumiri față de Comisie pentru decizia de a oferi împrumuturi avantajoase țărilor care depășesc limitele stabilite în planurile lor de cheltuieli. Executivul german este îngrijorat că astfel de practici ar putea deschide calea pentru un mecanism permanent de îndatorare la nivelul Uniunii Europene, un concept pe care Germania l-a contestat în mod tradițional.
Un oficial german a declarat că sprijină reformele propuse de Comisie, dar a subliniat că instrumentele de îndatorare ar trebui să fie utilizate doar în situații excepționale. De asemenea, un diplomat al UE a reiterat că soluția nu constă în împrumuturi permanente pentru a acoperi deficitul planurilor naționale, avertizând că aceasta ar duce la o creștere a datoriilor și la o restrângere a spațiului fiscal disponibil.