Connect with us

Sezonul estival pe Transfăgărășan 2025: Data începerii circulației rutiere pe cel mai impresionant drum montan din România

Ultima Oră

Sezonul estival pe Transfăgărășan 2025: Data începerii circulației rutiere pe cel mai impresionant drum montan din România

Redeschiderea Transfăgărășanului în 2025

Transfăgărășanul (DN7C), considerat unul dintre cele mai impresionante drumuri montane la nivel mondial, va fi redeschis circulației în vara anului 2025, conform programului obișnuit. În prezent, acest tronson este închis circulației între 20 octombrie și 1 iulie din cauza riscurilor de avalanșă și a condițiilor meteorologice nefavorabile din zona Munților Făgăraș.

Reglementări privind circulația rutieră

Conform actului normativ 615/2020, circulația pe drumurile montane, inclusiv pe DN7C “Transfăgărășan” și DN67C “Transalpina”, este interzisă în perioada menționată anterior. Data deschiderii drumului depinde de condițiile meteorologice, în special de prezența zăpezii la altitudini mari, cum ar fi zona Bâlea Lac, unde șoseaua atinge o altitudine maximă de 2042 metri.

Deschiderea circulației în 2025

Pentru sezonul estival din 2025, Transfăgărășanul va fi redeschis conform calendarului obișnuit, în luna iulie. Începând cu 12 noiembrie 2024, tronsonul dintre Bâlea Cascadă și Piscul Negru este închis. În prezent, accesul pe Transfăgărășan este parțial restricționat, iar din direcția nordică, autoturismele pot ajunge până la Bâlea Cascadă, de unde se poate continua cu telecabina până la Bâlea Lac.

Porițiunile de drum care sunt deschise sunt întreținute riguros pe perioada iernii, fiind deszăpezite frecvent. Totuși, o porțiune periculoasă se află între Conacul Ursului și Cabana Capra, unde există riscuri de avalanșă. Această secțiune este accesibilă, dar este marcată tehnic ca fiind închisă.

Istoricul Transfăgărășanului

Transfăgărășanul a fost construit între 1970 și 1974, la inițiativa președintelui Nicolae Ceaușescu, având un scop strategic, mai degrabă decât unul turistic. Proiectul a fost conceput ca un drum forestier pentru a conecta Muntenia de Transilvania, în urma invaziei Cehoslovaciei de către trupele sovietice din 1968, Ceaușescu dorind astfel o rută militară rapidă prin Carpați.

Lucrările au fost coordonate de Ministerul Economiei Forestiere și al Materialelor de Construcții pe versantul nordic, în colaborare cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Apărării Naționale. De-a lungul timpului, proiectul a suferit modificări semnificative, transformându-se dintr-o singură bandă de circulație în drum național cu două benzi, având o lățime de minimum șase metri și acostamente de un metru.

Recunoaștere internațională

Astăzi, Transfăgărășanul este recunoscut ca una dintre cele mai spectaculoase rute montane din lume. În 2009, emisiunea britanică Top Gear l-a desemnat „cel mai frumos drum din lume”, conferindu-i astfel o notorietate internațională remarcabilă.

Transfăgărășan: O Rute Montană Impresionantă

Transfăgărășanul se întinde pe aproximativ 151 de kilometri, conectând comuna Bascov din județul Argeș cu Cârțișoara din județul Sibiu. Cea mai impresionantă porțiune a acestui drum, care urcă la o altitudine de 2.042 de metri, se află între Bâlea Lac și barajul Vidraru, făcând din Transfăgărășan al doilea cel mai înalt drum rutier din România, după Transalpina.

Accesibilitate și Întreținere

În perioada estivală, drumul este deschis circulației auto până la Bâlea Lac, între 1 iulie și 1 noiembrie. Totuși, pe parcursul restului anului, Transfăgărășanul este închis oficial pe sectorul dintre kilometrul 104 (Piscu Negru – județul Argeș) și kilometrul 131 (Bâlea Cascadă – județul Sibiu). În ciuda acestui fapt, circulația este permisă pe celelalte porțiuni, exceptând condițiile meteorologice nefavorabile. De asemenea, drumul este blocat fizic doar de la Cascada Bâlea până la Bâlea Lac, accesibil exclusiv personalului autorizat care se ocupă de întreținerea acestuia.

Obiective Turistice Pe Parcursul Traseului

Pe durata călătoriei, turiștii au ocazia să viziteze diverse obiective de interes:

  • Barajul Vidraru: O capodoperă inginerească din anii ’60, înconjurată de păduri dense și imersată în legende urbane.
  • Cetatea Poenari: Fortăreața lui Vlad Țepeș, situată pe o stâncă, accesibilă prin urcarea a peste 1.400 de trepte.
  • Lacul și Cascada Bâlea: O destinație montană renumită, ce găzduiește un hotel de gheață și oferă peisaje alpine spectaculoase.
  • Tunelul Capra – Bâlea: Cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 884 de metri.

Munții Făgăraș: O Bijuterie a Carpaților

Munții Făgăraș constituie cea mai impunătoare și spectaculoasă secțiune a Carpaților românești, fiind considerați adesea „coloana vertebrală” a acestui lanț muntos. Aceștia se întind pe o suprafață de aproximativ 2.800 de kilometri pătrați, dominând relieful României prin masivitate, înălțime și întindere. Creasta principală se desfășoară pe o lungime de circa 70 de kilometri, de la est la vest, având o succesiune de vârfuri ce depășesc frecvent altitudinea de 2.000 de metri, oferind peisaje alpine de o frumusețe rară și provocări memorabile pentru pasionații de drumeții și alpinism.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Ultima Oră

Advertisement
To Top