Sfinții 40 de Mucenici – Sărbătoare anuală pe 9 martie
În fiecare an, pe 9 martie, este comemorată sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici. Cu această ocazie, românii respectă diverse tradiții, iar unul dintre cele mai populare obiceiuri este prepararea „mucenicilor”. Acești colăcei, fie că sunt fierți sau copți, simbolizează amintirea celor 40 de sfinți martiri uciși în orașul Sevastia din Armenia.
Sfinții Mucenici au fost soldați creștini din diverse etnii, inclusiv români, greci și armeni, care făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Sărbătoarea din luna martie este marcată cu cruce roșie în calendar și este celebrată în toate bisericile creștine.
Istoria Sfinților Mucenici
Cei 40 de Mucenici au trăit în perioada împăratului Licinius, între anii 308 și 324, un cunoscut persecutor al creștinilor. Atunci când guvernatorul Agricolă a aflat despre credința lor, i-a constrâns să se închine idolilor, însă aceștia au refuzat. Drept urmare, Mucenicii au fost încarcerați timp de opt zile și supuși la bătăi cu pietre. În cele din urmă, guvernatorul a decis să-i condamne la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei.
La miezul nopții, unul dintre Mucenici a cedat gerului și a ieșit din apă, căutând căldura unei băi, dar a murit. Ceilalți, rămânând în apă, au început să se roage, iar în urma rugăciunilor, apa s-a încălzit, gheața s-a topit, iar 40 de cununi strălucitoare au coborât asupra lor. Unul dintre soldații de pază, impresionat de această minune, s-a aruncat în apă, mărturisind că este creștin.
Observând că cei 40 de Mucenici au fost salvați din lac, guvernatorul a ordonat să le fie zdrobite picioarele cu ciocanele. Doar un singur Mucenic a reușit să supraviețuiască torturii, ceilalți murind în urma suferințelor. Trupurile lor au fost așezate într-un car pentru a fi duse la ardere și ulterior aruncate în lac. Meliton, singurul supraviețuitor, nu a fost pus în car, dar mama lui, știind că ceilalți Mucenici în suferință aveau pregătită împărăția cerurilor, l-a luat în brațe și a mers cu el. Meliton a murit pe drum, în brațele mamei sale.
Tradiții și obiceiuri de Măcinici
Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici este întotdeauna celebrată pe o dată fixă în luna martie. Această festivitate coincide cu începutul anului agricol tradițional, motiv pentru care românii sărbătoresc și o tradiție populară cunoscută sub numele de „Mucenicii” sau „Măcinicii”.
Conform tradiției geto-dacice, se consideră că au fost 44 de mucenici, însă, conform credinței creștine, sunt prăznuiți doar 40.
Ritualuri de primăvară
În această zi, se desfășoară numeroase ritualuri menite să alunge gerul. Acestea includ lovirea pământului cu bâte și rostirea descântecelor pentru a aduce căldura și a alunga frigul. De asemenea, în diferite zone ale țării, se aprind focuri pentru a purifica spațiul, iar alimentele sunt împărțite cu scopul de a asigura un an prosper și plin de belșug.
Pregătirea mucenicilor în luna martie
În fiecare an, în luna martie, un obicei popular remarcabil este pregătirea mucenicilor. În funcție de regiunea țării, acest preparat este cunoscut sub diferite denumiri: sfințișori în Moldova, măcinici și mucenici în Muntenia, bradoși în Oltenia și brândușei în Banat.
Mucenicii sunt realizați din aluat dospit, care poate fi dulce, asemănător cozonacului, și sunt fie fierți în apă, fie coaceți în cuptor, având forma cifrei 8. Femeile duc aceste delicatese la biserică pentru a fi binecuvântate de preot, iar ulterior sunt împărțite copiilor și persoanelor nevoiașe, în memoria celor plecați dintre noi.
După întoarcerea de la biserică, este o tradiție ca femeile să stropească locuința și gospodăria cu apă sfințită, pentru a asigura protecția acestora pe parcursul întregului an.
Obiceiul consumului de vin
Un alt obicei popular, mai ales în mediul rural, constă în consumarea a 40 sau 44 de pahare de vin pe 9 martie. În trecut, se credea că vinul băut în această zi se transformă în sânge și energie de muncă pentru tot anul.
Pronosticuri meteorologice tradiționale
De asemenea, pe 9 martie se obișnuia să se facă pronosticuri ale vremii pentru anul în curs. Dacă pământul era înghețat în dimineața acestei zile, se considera că toamna va sosi târziu, ceea ce va permite oamenilor să semene până în ultima parte a anului, iar pământul va fi roditor. În schimb, dacă pământul nu era înghețat, se spunea că roadele pot fi plantate mai devreme în primăvară.
Conform tradiției, în această zi se deschid porțile Raiului, iar toate rugăciunile oamenilor sunt ascultate.
Ce nu este permis în ziua Sfinților 40 de Muncenici
Conform superstițiilor vechi, în ziua de Mucenici nu este permis să se muncească, să se spele sau să se calce. Se considera că cei care încalcă aceste reguli vor suferi de boli timp de 40 de zile. De asemenea, nu se împrumută bani și nu se permit certuri, deoarece acestea ar putea aduce nefericire pe parcursul întregului an.
Cei patruzeci de Sfinți Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie.
În București, o parte din moaștele Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia sunt păstrate la diverse locașuri de cult, precum Mănăstirea Antim, Schitul Dărvăș, Biserica Icoanei, Biserica Mihai Vodă, Biserica Dichiu de pe Strada Icoanei și Biserica „Sfântul Alexie” de pe Calea Șerban Vodă.
