Protest al Sindicaliștilor din București împotriva Măsurilor de Austeritate
Sindicaliștii Blocului Național Sindical (BNS) organizează miercuri, în București, un protest pentru a contesta măsurile de austeritate impuse de guvern, cerând în același timp stoparea politicilor care contribuie la inflație. Aceștia solicită, de asemenea, creșterea salariului minim pe economie, oprirea reformelor ce implică tăieri de salarii și posturi în sectorul bugetar, precum și măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale.
Detalii ale Mitingului de Protest
Mitingul va începe la ora 10:00 în Piața Victoriei, urmând un marș către Piața Constituției, cu opriri simbolice în fața principalelor instituții responsabile de politicile economice și sociale ale țării. Sindicaliștii vor face opriri la Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Energiei, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și Ministerul Mediului.
Cereri și Revendicări
Protestul are loc într-un context economic și social tot mai dificil pentru angajații din România. Sub deviza „Guvernați și pentru noi! Nu doar pentru voi!”, BNS solicită Guvernului măsuri urgente pentru a opri scăderea puterii de cumpărare și pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale lucrătorilor. Sindicaliștii avertizează că lucrătorii sunt din nou cei sacrificați, afirmând că, în ciuda muncii mai intense, sărăcia crește.
Revendicările Sindicaliștilor
1. Stoparea politicilor guvernamentale care contribuie la inflație și protejarea veniturilor angajaților.
„Liberalizarea prețului la energie și creșterea TVA au dus la o rată a inflației de 9,9%, mai mare decât în anul de criză 2010. Între 2022 și august 2025, prețurile au crescut cu 46,2%. BNS solicită măsuri specifice pentru reducerea inflației și sprijin pentru protejarea puterii de cumpărare a populației”, au declarat reprezentanții BNS.
2. Creșterea salariului minim pe economie.
În contextul unei inflații persistente, măsurile de austeritate anunțate pentru 2026, cum ar fi majorările de taxe și re-liberalizarea prețului la gazele naturale, vor amplifica problemele de putere de cumpărare, în special pentru angajații cu salariul minim brut sau în apropierea acestuia, afectând peste 1,8 milioane de persoane.
Conform BNS, înghețarea salariului minim va reduce semnificativ puterea de cumpărare în 2026, astfel încât aceasta ar putea fi sub nivelul de la sfârșitul anului 2024. BNS solicită majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puțin 4.325 lei, conform reglementărilor legale actuale și în acord cu evoluția productivității muncii. De asemenea, BNS cere reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei și introducerea unor coeficienți de creștere pentru lucrătorii calificați și cei cu studii superioare.
Salariul minim pentru studii superioare și necesitatea negocierilor colective
Organizația sindicală a anunțat că salariul minim pentru cei cu studii superioare ar trebui să fie de 6488 lei. Aceasta subliniază nevoia urgentă de a revitaliza negocierile colective, care sunt în prezent blocate sau realizate într-o formă formală în majoritatea sectoarelor economice. În absența unor contracte colective puternice, angajații se află în fața riscurilor legate de inflație și de abuzurile angajatorilor.
Cereri din partea BNS pentru extinderea negocierilor colective
BNS solicită aplicarea și extinderea negocierilor colective la nivel sectorial, precum și respectarea dreptului la reprezentare sindicală. De asemenea, se cere eliminarea restricțiilor legale care împiedică libera negociere colectivă în instituțiile publice, regiile autonome și companiile cu capital de stat. Sindicaliștii subliniază necesitatea de a anula toate reglementările care afectează drepturile deja negociate prin contractele colective de muncă existente.
Reforma sectorului bugetar și transparența în evaluarea angajaților
Un alt punct important este stoparea reformelor ce implică tăieri de salarii și posturi în sectorul bugetar. BNS propune desfășurarea unor dezbateri transparente cu partenerii sociali pe marginea inițiativelor de reorganizare, precum și stabilirea unor criterii clare și transparente de evaluare a angajaților din sectorul public. Aceste criterii ar trebui să fie stabilite împreună cu organizațiile sindicale și să se bazeze pe competență, pregătire profesională, calitate și profesionalism. Sindicaliștii resping categoric epurările pe criterii politice care ar putea apărea în urma restructurărilor din sectorul public.
Reducerea fiscalității muncii și combaterea evaziunii fiscale
BNS atrage atenția asupra poverii fiscale ridicate pe salarii în România, care depășește 43% din costul muncii. Această suprataxare descurajează munca formală, alimentează economia informală și intensifică inechitatea socială. Se estimează că aproximativ 800.000 de români lucrează în condiții de muncă informală. BNS solicită o reformă reală a sistemului de impozitare a muncii, prin reducerea contribuțiilor sociale și protejarea veniturilor mici. De asemenea, combaterea evaziunii fiscale este considerată o prioritate esențială pentru Guvern.
Investiții publice și scheme de ajutor de stat
BNS propune un program amplu de investiții publice care să utilizeze eficient resursele financiare naționale și europene nerambursabile, axându-se pe infrastructura de transport feroviar, transport local, agricultură, industria alimentară, cercetare, sănătate publică și cultură. Este necesară adoptarea unor scheme de ajutor de stat care să stimuleze investițiile în domenii industriale esențiale pentru România, cum ar fi industria auto, industria de apărare și industria navală.
Măsuri guvernamentale și impactul asupra veniturilor
Guvernul a adoptat deja două pachete de măsuri pentru reducerea deficitului și pregătește o reformă a administrației, care ar putea include disponibilizări în sectorul public. Aceste măsuri au dus la creșterea TVA-ului, majorarea unor accize și impunerea contribuției de sănătate pentru diverse categorii care anterior erau scutite. În plus, guvernul ia în considerare înghețarea salariului minim pentru anul următor.
