Preferințele electorale în mediul rural și urban
Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research între 25 octombrie și 2 noiembrie, 70% dintre locuitorii din mediul rural ar vota pentru AUR și PSD, în cazul în care duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. În mediul urban, 30% dintre respondenți ar opta pentru AUR, urmat de 19% care susțin PSD, 17% pentru USR, 17% pentru PNL, 6% pentru UDMR, 5% pentru SENS, 4% pentru POT și 2% pentru SOS România.
Analiza directorului INSCOP
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a subliniat că datele sondajului reflectă nu doar opțiuni politice, ci și diferite moduri de raportare la puterea politică și la discursul public. „Barometrul arată diferențe semnificative între preferințele electorale din mediul urban, unde competiția se împarte între AUR, PSD, USR și PNL, și cele din mediul rural, unde AUR domină preferințele, fiind urmat de PSD la o distanță considerabilă”, a explicat acesta.
Ștefureac a adăugat că mediul urban, expus la o diversitate mediatică și la o cultură politică mai deliberativă, generează un electorat mai fragmentat, cu preferințe variate. Pe de altă parte, mediul rural funcționează pe baza unei coeziuni simbolice mai puternice, în care formarea opiniei este influențată de rețele tradiționale. Acest context, marcat de probleme sociale și economice acute, favorizează partidele care adoptă un discurs populist sau radical, oferind un sentiment de protecție alegătorilor.
Preferințele de vot în mediul urban
În mediul urban, 30% dintre respondenți ar vota pentru AUR, 19% pentru PSD, iar 17% pentru fiecare dintre USR și PNL. Alte opțiuni includ UDMR cu 6%, SENS cu 5%, POT cu 4% și SOS România cu 2%. Un procent de 1% dintre participanți ar alege un alt partid, în timp ce alt 1% ar opta pentru un candidat independent.
Preferințele de vot în mediul rural
În rândul locuitorilor din mediul rural, 49% ar vota pentru AUR, 21% pentru PSD, iar 12% pentru PNL. De asemenea, 7% ar alege USR, 3% UDMR, 3% alte partide, 2% pentru POT, 2% pentru SOS România, 1% pentru SENS și 1% pentru un candidat independent.
Metodologia sondajului
Sondajul a fost realizat în luna noiembrie, concentrându-se pe două întrebări principale: direcția țării și intenția de vot pentru partidele politice. A fost aplicat pe un eșantion semnificativ de 3.000 de respondenți, comparativ cu eșantioanele obișnuite de aproximativ 1.100 de persoane, care de obicei includ 25-30 de întrebări. Datele au fost colectate între 26 octombrie și 3 noiembrie 2025, prin interviuri telefonice utilizând metoda CATI, asigurându-se astfel o reprezentativitate pe categorii socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârste de 18 ani și peste.
Preferințele electorale ale românilor în funcție de vârstă
Un recent sondaj a relevat cum variază opțiunile de vot în rândul diferitelor grupe de vârstă din România. Datele sugerează că aproximativ două treimi dintre tineri ar opta pentru partide diferite față de seniori, care își mențin o fidelitate clară față de PSD.
Opțiunile tinerilor
Conform sondajului, tinerii români, în special cei cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, manifestă o preferință marcantă pentru partidele care promovează inovația și reformele sociale. Aceștia par să fie atrași de viziuni progresiste și soluții moderne pentru provocările cu care se confruntă societatea.
Preferințele seniorilor
Pe de altă parte, seniorii continuă să susțină în mod constant Partidul Social Democrat. Această alegere reflectă o stabilitate în valorile și prioritățile acestei categorii de vârstă, care apreciază tradiția și continuitatea în politică.
Precizări statistice
Eroarea maximă admisă a datelor colectate este de ± 1.8%, iar cercetarea a fost realizată cu un grad de încredere de 95%. Aceste informații oferă o imagine de ansamblu clară asupra tendințelor actuale din peisajul politic românesc, evidențiind diferențele notabile între generații.
