Diana Șoșoacă contestă respingerea candidaturii la alegerile prezidențiale
Diana Șoșoacă a depus o contestație la Curtea Constituțională în legătură cu decizia Biroului Central Electoral (BEC) care i-a respins candidatura la alegerile prezidențiale. Președinta SOS România a solicitat, de asemenea, Curții de Apel București să admită o contestație referitoare la hotărârea BEC, argumentând că „decizia CCR din 5 octombrie 2024 îngrădește dreptul de a fi ales la alegerile prezidențiale, atât cele actuale, cât și cele viitoare, deoarece, în opinia lor subiectivă, nu consideră că ar trebui să devină președinte, ceea ce este ilegal și neconstituțional”.
„Consider decizia de respingere a candidaturii mele ca fiind nelegală, netemeinică și pronunțată cu încălcarea Constituției României și a normelor internaționale imperativ”, a declarat Diana Șoșoacă în sesizarea trimisă la Curtea Constituțională. Aceasta a subliniat că decizia BEC a fost influențată de o componență incompletă a biroului, la momentul luării hotărârii referitoare la candidatura sa.
Controverse legate de componența BEC
Diana Șoșoacă a menționat că pe 21 februarie a fost stabilită componența BEC, care includea și pe Toni Greblă, demis ulterior de Parlament de la conducerea Autorității Electorale Permanente (AEP) pe 28 februarie, ceea ce a dus la o lipsă de reprezentare în procesul decizional. Astfel, ea susține că „componența Biroului Electoral Central a rămas incompletă, lipsind un vot din procesul decizional, contrar dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Legea 370/2004”.
Diana Șoșoacă a adăugat că, în perioada în care funcția de președinte al AEP a fost vacantă, organizarea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României în 2025 este afectată, în special în ceea ce privește operaționalizarea sistemelor informatice utilizate în acest scop. „Deciziile emise de un complet nelegal constituit sunt lovite de nulitate absolută, inclusiv Decizia nr. 34D/15.03.2025 care respinge cererea de înregistrare a candidaturii doamnei Diana Iovanovici Șoșoacă”, se arată în contestația adresată Curții Constituționale.
Acuzații de abuz și solicitări de admitere a candidaturii
Diana Șoșoacă a acuzat BEC de abuzuri, afirmând că nu a analizat în mod corect îndeplinirea condițiilor legale necesare pentru candidatura sa. Aceasta susține că soluția adoptată de BEC s-a bazat pe motive străine de cauză, fără a justifica adecvat decizia pronunțată.
Aceleași argumente sunt folosite de președinta SOS România în contestația înaintată Curții de Apel București, unde solicită instanței să admită sesizarea și să oblige BEC să înregistreze candidatura sa pentru alegerile prezidențiale din luna mai.
Reacția lui Diana Șoșoacă după respingerea candidaturii
BEC a respins, în ziua de sâmbătă, candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Ca reacție, aceasta a postat un mesaj pe Facebook, afirmând: „V-am spus că o să o respingă. (…) Noi nu mai avem o țară, ne-am bătut joc de ea, am lăsat-o în mâna lor. (…) Voi depune din nou contestație. (…) Voi depune plângere penală împotriva celor de la BEC și de la CCR, acesta este un stat stalinist”.
În continuare, ea a adăugat că „mă fac atât de faimoasă la nivel mondial”, menționând că are intenția de a contacta lideri internaționali. „Ce este sigur – eu cu certitudine nu sunt omul sistemului”, a declarat Diana Iovanovici-Șoșoacă într-o transmisiune live pe pagina sa de Facebook.
În motivarea sa, BEC a explicat că respingerea candidaturii a fost luată în conformitate cu legislația în vigoare.
Decizia Curții Constituționale privind candidatura Dianei Șoșoacă
Anul trecut, Curtea Constituțională a luat o hotărâre semnificativă prin care a interzis candidatura Dianei Șoșoacă. Această decizie a generat un val de discuții și controverse în rândul opiniei publice și al experților în drept constituțional.
Hotărârea a avut la bază considerații legate de respectarea normelor legale și de integritatea procesului electoral. Mulți observatori au subliniat importanța acestei decizii în contextul consolidării democrației și asigurării unui climat electoral corect și echitabil.
Decizia Curții a fost primită cu reacții mixte, unii susținând că este o măsură necesară pentru a preveni candidaturi care ar putea afecta stabilitatea instituțiilor statului, în timp ce alții au considerat-o o limitare a drepturilor politice ale cetățenilor.
Pe fondul acestor discuții, este esențial să ne amintim de rolul pe care îl joacă instituțiile judiciare în protejarea principiilor fundamentale ale democrației și ale statului de drept.
