Curtea Constituțională a României a decis miercuri, după cinci amânări consecutive, că legea privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților este constituțională. Proiectul, asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, merge acum la promulgare la președintele României, Nicușor Dan.
Potrivit surselor HotNews, decizia a fost adoptată la limită, cu 5 voturi pentru și 4 împotrivă. Judecătorii Mihai Busuioc, Bogdan Licu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan ar fi votat împotrivă.
În ședința începută la ora 11:30, Curtea a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), stabilind că legea respectă prevederile Constituției.
Contextul amânărilor și solicitarea către CJUE
La termenul anterior, din 11 februarie, decizia fusese amânată pentru analizarea unei solicitări venite din partea ICCJ, condusă de judecătoarea Lia Savonea. Instanța supremă ceruse trimiterea proiectului de reformă către Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru un punct de vedere preliminar.
O cerere similară fusese depusă și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan.
Curtea Constituțională a respins însă această solicitare și a decis că legea poate intra în procedura finală de adoptare.
Ce urmează
Pentru ca legea să intre efectiv în vigoare, trebuie modificat termenul de aplicare stabilit inițial la 1 ianuarie 2026. Din cauza amânărilor succesive la CCR, termenul nu mai poate fi respectat în forma actuală.
După ajustarea acestui aspect procedural, legea va fi promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial.
Ce contestase Înalta Curte
Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că proiectul:
- discriminează magistrații față de alți beneficiari ai pensiilor de serviciu;
- încalcă standardele internaționale și jurisprudența CJUE și CEDO;
- afectează independența justiției;
- elimină, în fapt, pensia de serviciu pentru magistrați;
- utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative.
Curtea Constituțională a respins aceste argumente.
Ce prevede noua lege
Principalele modificări introduse prin lege sunt:
1️⃣ Creșterea treptată a vârstei de pensionare
Se introduce o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de 65 de ani.
- În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, magistrații se pot pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani.
- Ulterior, până în 2042, vârsta de pensionare va crește gradual, cu câte un an în fiecare an.
2️⃣ Modificarea formulei de calcul
- Pensia de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni.
- Pensia nu va putea depăși 70% din ultima indemnizație netă.
- În prezent, pensia de serviciu reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
3️⃣ Pensionare anticipată cu penalizare
Magistrații se vor putea pensiona anticipat dacă au minimum 35 de ani vechime, însă pentru fiecare an până la împlinirea vârstei de 65 de ani se aplică o penalizare de 2%.
Diferența față de varianta respinsă anterior
Prima formă a legii, pentru care premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în 1 septembrie, a fost respinsă de CCR pe motiv procedural: Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Noua formă introduce o perioadă de tranziție de 15 ani, față de 10 ani în varianta inițială.
Miza politică
Reforma pensiilor speciale este unul dintre angajamentele majore asumate de Guvern în cadrul programului de reforme și reprezintă un subiect sensibil atât intern, cât și în raport cu Comisia Europeană.
Decizia CCR clarifică, cel puțin la nivel constituțional, una dintre cele mai controversate teme ale ultimilor ani: regimul pensiilor de serviciu ale magistraților.
