Recomandările FMI pentru România: Măsuri fiscale propuse
Fondul Monetar Internațional (FMI) a făcut apel la România să implementeze o serie de măsuri fiscale, printre care se numără majorarea TVA-ului, a accizelor, a impozitului pe dividende și introducerea a două cote de impozit pe venit, de 15% și 25%. De asemenea, se sugerează reducerea sau eliminarea contribuției la sănătate. Raportul FMI abordează și necesitatea unei reforme în impozitarea proprietăților, precum și o reducere suplimentară a pragului pentru microîntreprinderi. Conform estimărilor, măsurile propuse ar putea genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, cu condiția să fie implementate în totalitate.
Modificări în impozitarea muncii
Printre recomandările FMI se numără și trecerea de la cota unică de impozitare de 10% pentru veniturile din muncă la un sistem cu două cote marginale de impozitare, de 15% și 25%, aceasta din urmă aplicându-se veniturilor mai mari (percentila 90). Fondul propune, de asemenea, o reducere semnificativă sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate pentru a diminua povara fiscală asupra majorității contribuabililor. Dacă spațiul fiscal permite, ar trebui să se acorde alocații mai generoase pentru veniturile mici sau să se instituie un program de beneficii la locul de muncă.
În plus, FMI sugerează că contribuțiile la sistemul de pensii ar putea să nu fie deductibile, iar veniturile din pensii să fie impozitate.
Revizuirea impozitelor pe consum și proprietate
FMI atrage atenția asupra faptului că accizele pentru țigări, băuturi spirtoase și bere sunt semnificativ mai scăzute în România în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană. În acest context, se propune majorarea impozitului pe dividendele distribuite persoanelor fizice de la 8% la 10%, egalizându-l cu rata impozitului pe veniturile din dobânzi, ceea ce ar putea crește veniturile fiscale și ar îmbunătăți progresivitatea sistemului fiscal.
Un alt aspect important este fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit, însoțită de reducerea scutirilor. FMI recomandă, de asemenea, facilități fiscale pentru grupurile vulnerabile, sub diverse forme.
Impozitarea profiturilor și pragurile pentru microîntreprinderi
În ceea ce privește impozitarea profiturilor întreprinderilor, FMI sugerează eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat. De asemenea, se recomandă restructurarea stimulentului fiscal pentru cercetare și dezvoltare ca un credit fiscal rambursabil.
Pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus considerabil, ideal până la 88.500 euro, în armonie cu pragul de înregistrare pentru TVA.
Propuneri pentru TVA și contribuțiile la asistența medicală
FMI subliniază necesitatea majorării cotelor reduse de TVA până la cota standard, cu excepția alimentelor de bază, pentru a crea un spațiu fiscal care să permită reducerea contribuției la asistența medicală. Această majorare ar putea fi eșalonată în timp pentru a diminua impactul asupra prețurilor.
Modificări propuse în politica fiscală a României
Se preconizează o creștere a ratei standard de TVA, care ar trebui să ajungă la cel puțin 20% în 2025, iar ulterior la 21%. Aceasta se aliniază aproape de media Uniunii Europene, care este de 22%. De asemenea, se sugerează ajustarea accizelor pentru tutun și alcool în funcție de inflație, precum și unificarea ratei accizelor pentru vinurile liniștite și spumante, stabilită la aproximativ 60 RON/hl, conform prețurilor actuale.
Accizele și combustibilii fosili
Accizele pentru combustibilii fosili ar trebui să fie majorate treptat, pentru a ajunge la niveluri optime. În plus, se recomandă implementarea unei taxe suplimentare pe carbon, acompaniată de programe de asistență, cum ar fi transferurile de numerar, destinate gospodăriilor cu venituri reduse, pentru a le proteja de impactul creșterii prețurilor la energie.
Deficitul fiscal și reformele necesare
Cadrul fiscal pe termen mediu al României preconizează o reducere a deficitului fiscal de la aproximativ 8% din PIB în 2024, la 7% în 2025 și la 3% sau mai puțin până în 2031. Datorită constrângerilor în ceea ce privește cheltuielile – având în vedere ponderea scăzută a acestora în PIB – este esențială mobilizarea veniturilor, conform evaluărilor FMI.
Pe termen scurt, România s-a angajat să implementeze reforme fiscale, nespecificate, în colaborare cu Comisia Europeană, pentru a crește veniturile cu 1,1% din PIB în 2025. Având în vedere că România are unul dintre cele mai scăzute rapoarte de impozite raportate la PIB în Uniunea Europeană, există oportunități semnificative pentru a îmbunătăți politica fiscală, în special prin transformarea digitală a administrației fiscale.
Proiectul de reformă fiscală propus de FMI
Asistența tehnică oferită de FMI, solicitată de ministrul de Finanțe, include un pachet de reforme fiscale menite să mobilizeze veniturile, să îmbunătățească stimulentele pentru muncă și să atragă investiții de capital, în timp ce se elimină lacunele pentru planificarea fiscală abuzivă. În loc să se limiteze la ajustările fiscale minime necesare pentru a asigura continuarea plăților din partea Uniunii Europene, presiunile asupra deficitului pot fi considerate o oportunitate pentru România de a aduce îmbunătățiri structurale semnificative în mixul său fiscal.
Impozitul pe venitul din muncă în România
Impozitul pe venitul din muncă în România, care include atât impozitul pe venitul persoanelor fizice, cât și contribuțiile sociale pentru pensii și asigurări de sănătate, este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană pentru veniturile mici. Deși la nivelul salariului mediu impozitul este mai mic decât media europeană, coeficientul fiscal ridicat pentru veniturile mici reprezintă o barieră pentru integrarea acestor persoane pe piața oficială a muncii.
De asemenea, lipsa de progresivitate în sarcina fiscală pe diverse niveluri de venituri sugerează că sistemul impozitului pe venit nu își îndeplinește rolul de instrument de redistribuire eficient.
Discrepanțele fiscale între activități independente și salarii
Diferențele semnificative în obligațiile de contribuție socială dintre persoanele care desfășoară activități independente și salariați generează oportunități pentru arbitraj fiscal, conform unei analize a instituției relevante. Aceasta subliniază necesitatea unei revizuiri a sistemului fiscal existent.
Propunerea unui sistem de impozitare progresiv
Instituția propune introducerea unui sistem de cote marginale progresive de impozitare, care ar putea contribui la creșterea veniturilor și la o distribuție mai echitabilă a acestora. Aceste măsuri ar putea fi acompaniate de alocații mai mari sau beneficii extinse pentru angajați, precum și de o reducere sau eliminare a contribuției sociale pentru asigurările de sănătate.
Impozitarea pensiilor și contribuțiilor
De asemenea, se evidențiază faptul că majoritatea veniturilor din pensii publice nu sunt impozitate în România, în timp ce contribuțiile la pensii beneficiază de deduceri pentru impozitul pe venit. Această inconsecvență în tratamentul fiscal ar putea afecta sustenabilitatea sistemului de pensii, ceea ce sugerează necesitatea unei corecții.
Scăderea importanței impozitului pe profit
Fondul a observat o diminuare a importanței impozitului pe profit în România, indicând că veniturile și productivitatea acestuia sunt inferioare comparativ cu alte țări din regiune. Cheltuielile fiscale generate de stimulentele pentru impozitul pe profit sunt considerabile, cu scutirea profiturilor reinvestite reprezentând 4,3% din veniturile acestui impozit, iar costul creditului fiscal pentru sponsorizări fiind de 7%.
Stimulentele pentru cercetare și dezvoltare
Stimulentele pentru cercetare și dezvoltare sunt considerate cele mai eficiente datorită impactului lor pozitiv. Deducerea majorată de 50% pentru aceste activități ar putea fi optimizată prin transformarea acesteia într-un credit fiscal rambursabil, care ar oferi suport financiar companiilor mici și startup-urilor implicate în inovație.
Actualizarea cadrului antiabuz
Recent, România a actualizat cadrul său antiabuz în conformitate cu Directiva UE, implementând măsuri precum reglementările privind societățile străine controlate și capitalizarea redusă. O nouă structură din Ministerul Finanțelor este dedicată gestionării prețurilor de transfer.
Impactul asupra microîntreprinderilor
Obligația ca întreprinderile din regimul fiscal al microîntreprinderilor să aibă cel puțin un angajat a diminuat posibilitățile de arbitraj fiscal pentru proprietarii de afaceri independente. Totuși, companiile cu cifra de afaceri mai mare pot beneficia de o rată efectivă a impozitului pe profit mai mică comparativ cu regimul standard de impozitare.
Recomandări privind pragul cifrei de afaceri
Se recomandă reducerea pragului cifrei de afaceri pentru a elimina entitățile care profită de regimul microîntreprinderilor exclusiv pentru a reduce povara fiscală în comparație cu alte forme de organizare.
Concluzie
Renunțarea la anumite venituri fiscale ca urmare a utilizării cotelor este o direcție care ar putea aduce beneficii economice semnificative, însă necesită o abordare strategică pentru a asigura echitatea și eficiența sistemului fiscal.
Impactul cotelor reduse de TVA asupra consumatorilor
Cotele reduse de TVA, în locul celei standard, pot fi considerate o formă de subvenție oferită de Guvern consumatorilor care achiziționează bunuri sau servicii incluse în aceste categorii. Conform analizei efectuate, se constată că doar o mică proporție din această subvenție ajunge la gospodăriile cu venituri reduse, așa cum indică un raport recent al FMI.
Costurile economice ale cotelor reduse de TVA
Este important de menționat că cotele reduse de TVA nu sunt întotdeauna un instrument eficient pentru stimularea consumului de bunuri de bază. Pe lângă pierderile de venituri, acestea pot genera distorsiuni ale prețurilor și pot crește costurile de conformitate și administrative. Conform estimărilor, o ajustare a cotelor reduse la nivelul cotei standard ar putea produce venituri semnificative pentru bugetul de stat.
Accizele în România comparativ cu alte țări din UE
FMI subliniază că accizele aplicate țigărilor, băuturilor spirtoase și berii sunt considerabil mai scăzute în România față de alte state membre UE. De asemenea, vinul, cu excepția sortimentelor spumante, nu este supus accizelor. Totuși, accizele pe alcool și tutun contribuie substanțial la veniturile fiscale, reprezentând 1,2% din PIB în 2022, din care 90% provin din impozitarea tutunului. Aceasta se datorează, în principal, ratelor mai reduse ale accizelor pe alcool și prevalenței ridicate a fumatului.
Recomandări privind accizele la combustibili
România s-a angajat să respecte obiectivele Uniunii Europene privind reducerea emisiilor până în 2030 și să urmeze o traiectorie de net-zero până în 2050. Totuși, politicile actuale nu asigură atingerea acestor ținte. În acest context, FMI recomandă creșterea treptată, dar semnificativă, a accizelor pe combustibili, cu excepția gazelor naturale, pentru a alinia prețurile la obiectivele climatice stabilite pentru 2030.
Creșterea prețurilor la combustibili
Pentru a ajusta prețurile combustibililor fosili astfel încât acestea să reflecte 75% din prețurile optime, este necesară o creștere treptată a prețurilor cu amănuntul la cărbune, benzină, motorină, GPL și kerosen cu valori semnificative. De exemplu, creșteri estimative sunt de 227% pentru cărbune, 77% pentru benzină și 192% pentru motorină. Aceste ajustări trebuie comunicate cu atenție și implementate treptat, având în vedere măsuri de compensare pentru a reduce impactul asupra persoanelor cu venituri mici.
Schimbări în cadrul impozitului pe proprietate
FMI atrage atenția asupra faptului că România se pregătește să reformeze sistemul de impozitare a proprietăților prin fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri și adoptarea valorilor de piață ca bază pentru impozitul recurent. Se preconizează că un sistem modern de evaluare în masă, automatizat și informatizat va fi implementat până în trimestrul al patrulea al anului 2025. Până atunci, cadrul actual al impozitului pe proprietate rămâne neschimbat, deși au fost efectuate teste pilot în diverse unități administrative, inclusiv în București.
Revizuirea impozitelor pe terenuri și clădiri
Instituția a subliniat necesitatea ajustării impozitelor pentru proprietățile rezidențiale și nerezidențiale, acolo unde condițiile de pe piață permit acest lucru. Această măsură ar putea contribui la o mai bună reglementare fiscală, având în vedere diversitatea situațiilor economice actuale.
Reducerea scutirilor fiscale
Un alt punct important menționat se referă la diminuarea scutirilor de la impozitul pe terenuri și clădiri. Această schimbare ar putea crea un cadru fiscal mai echitabil pentru toți contribuabilii.
Sprijin pentru grupurile vulnerabile
În ciuda reducerii scutirilor, instituția se angajează să ofere alternative de sprijin pentru grupurile vulnerabile și pentru anumiți contribuabili. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura o protecție adecvată celor care se află în situații dificile din punct de vedere financiar.
Astfel, se conturează o strategie fiscală care urmărește atât echitatea, cât și susținerea celor în nevoie, reflectând angajamentul instituției de a răspunde provocărilor economice actuale.
