Transmisie în direct și text: Clarificări referitoare la pachetul fiscal. Nazare: Este necesar să lucrăm în următorii 5 ani pentru a depăși deficitul excesiv.

Miniștri Detaliază Măsurile Fiscale Anunțate de Premier

La mai puțin de 24 de ore de la anunțul premierului Ilie Bolojan, patru miniștri s-au reunit pentru a oferi detalii despre măsurile care vor intra în vigoare luna viitoare. Conferința de presă a fost susținută de viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, precum și ministrul Educației Daniel David și ministrul Muncii Petre Manole. Aceștia au explicat cum vor fi afectate veniturile și impozitele românilor în urma pachetului de măsuri fiscale anunțat.

Declarațiile Ministrului Educației

În cadrul conferinței, ministrul Educației Daniel David a subliniat importanța raționalității în implementarea măsurilor. Potrivit lui, orice inițiativă trebuie să respecte practicile europene și principiile de decență. David a afirmat că, pe termen scurt, nu este necesară disponibilizarea personalului, ci dimpotrivă, sunt necesare angajări, fără a modifica salariile. De asemenea, a menționat că salariul brut pe economie ar trebui să devină punctul de raportare pentru debutanții universitari, dorind ca angajamentele pentru educație să nu mai fie amânate.

Referindu-se la „anomaliile” din sistemul educațional, ministrul a observat că, în ciuda scăderii numărului de copii din învățământul preuniversitar, norma didactică a crescut. De asemenea, bugetul pentru burse a crescut semnificativ, însă nu a generat performanțe notabile, nici măcar în privința promovabilității la Bacalaureat.

Măsuri Propuse pentru Îmbunătățirea Educației

Printre măsurile propuse, se numără creșterea numărului de ore în care profesorii interacționează cu elevii, cu două ore suplimentare. De asemenea, pentru profesorii cu experiență, se va permite degrevarea temporară a timpului de muncă, pe o perioadă de patru ani. În ceea ce privește elevii, se va schimba sistemul de burse, propunându-se trei tipuri: burse de merit, burse sociale pentru elevii dezavantajați și burse tehnologice pentru copiii din școlile profesionale. Premiile pentru performanțele la olimpiade vor fi menținute, iar cei care excelează vor primi recompense mai mari decât până acum.

Explicațiile Ministrului Finanțelor

Într-o actualizare ulterioară, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat evoluția cheltuielilor publice din România. El a menționat că, în 2021, cheltuielile erau de 459 miliarde lei, iar astăzi ajung la 831 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 43%. Deficitul bugetar a crescut de la 79 miliarde lei (6,7% din PIB) în 2021, la 176 miliarde lei în prezent. De asemenea, datoria publică a depășit 1100 miliarde lei, echivalentul a 58% din PIB, și a subliniat că aceste creșteri nu au fost susținute de o creștere corespunzătoare a veniturilor.

Deficit excesiv și măsuri de corectare

România se confruntă cu un deficit excesiv, iar autoritățile sunt conștiente că este necesar să se lucreze intens în următorii cinci ani pentru a depăși această situație. „Nu putem avea ambiții de a negocia lucruri la Bruxelles cât avem această ștampilă de deficit”, a declarat un oficial.

Riscurile asociate deficitului

Prin adoptarea unui nou pachet fiscal, se urmărește evitarea a trei riscuri majore. Primul risc se referă la suspendarea fondurilor europene, inclusiv a fondurilor de coeziune și din PNRR, având în vedere procedura inițiată de Comisie din cauza lipsei de măsuri corective de la începutul anului. Dacă acest pachet nu ar fi fost implementat, procedura ar fi continuat, ceea ce ar fi dus la penalizări pe fonduri europene. Astfel, se reușește salvarea acestor fonduri suspendate prin transmiterea unui pachet fiscal care să corespundă cerințelor Comisiei.

Al doilea aspect important este menținerea calificativului de investiții. Ultima retrogradare a României a avut consecințe semnificative, inclusiv o devalorizare considerabilă, afectând întreaga populație, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta.

În al treilea rând, pachetul fiscal deschide calea pentru negocierea împrumuturilor din PNRR. Publicarea acestui pachet a avut deja un impact asupra licitațiilor în curs. Pierderea calificativului de investiții ar fi dus la restricționarea libertății de decizie economică și la limitarea capacității de împrumut pe piețe.

Impactul pachetului fiscal

Ministrul a menționat că pachetul fiscal va genera un impact estimat pe venituri de aproximativ 9,5 miliarde de lei în 2025, iar pe cheltuieli, de 1,2 miliarde de lei. Pentru anul 2026, impactul se va ridica la 35 miliarde de lei pe venituri și 57 miliarde de lei pe cheltuieli, dintre care 18 miliarde sunt legate de înghețarea salariilor și pensiilor.

„Acest pachet a fost negociat cu Comisia Europeană, iar semnalele primite sugerează că, în cazul adoptării acestuia înainte de Consiliul Ecofin, evaluarea Comisiei va fi favorabilă. Intrăm pe un nou drum, lucrând la o fundație solidă pentru a construi o economie orientată spre investiții și predictibilitate”, a subliniat ministrul.

De asemenea, au fost introduse măsuri de responsabilitate fiscală, precum obligația Premierului și a ministrului de Finanțe de a prezenta un raport privind starea economiei în Parlament.

Creșterea TVA și măsurile fiscale ale Guvernului

Vicepremierul Nazare a subliniat necesitatea adoptării de bugete în Parlament, chiar și în lipsa unei analize detaliate a situației economice. El a solicitat sprijinul contribuabililor și antreprenorilor, subliniind că pachetul de măsuri propus nu are o coloratură politică, ci vizează protejarea României. Acesta a menționat că primii pași sunt esențiali, având în vedere că, în absența acestor măsuri, s-ar fi impus măsuri duble în termen de trei luni.

Motivul creșterii TVA

Nazare a explicat că majorarea taxelor va genera fonduri semnificative: „Estimăm o creștere de 1 miliard de lei la accize în acest an, iar prin stabilirea plafonului pentru CASS la pensiile de peste 3.000 de lei, ne așteptăm să obținem 1,3 miliarde în acest an și peste 4 miliarde până în 2026.” De asemenea, impozitul suplimentar pentru sistemul bancar va crește de la 2% la 4%, având un impact estimat de 400 milioane de lei în acest an și 1,8 miliarde de lei în 2026.

„Taxele de autorizare și cele conexe pentru jocuri de noroc vor crește cu 30%”, a adăugat Nazare. În ceea ce privește jucătorii care înregistrează câștiguri de până la 10.000 de lei, aceștia vor avea o reținere de 10%.

Despre impozitul progresiv și TVA

Deși impozitul progresiv nu poate fi implementat rapid, Nazare a declarat că nu susține această idee. „Cota unică funcționează, nu ar trebui să modificăm un sistem care dă rezultate”, a explicat el. Referitor la creșterea TVA de la 19% la 21%, vicepremierul a subliniat că opțiunile prezentate de Comisie au avut un impact bugetar clar și că această măsură este considerată credibilă, având în vedere deficitul de încredere acumulat în timp.

Nazare a menționat că, pe lângă aceste măsuri, Guvernul va lua și inițiative pentru stimularea economiei și reducerea cheltuielilor, recunoscând dificultatea de a implementa măsuri ample într-un termen atât de scurt.

Declarațiile vicepremierului Tanczos Barna

Vicepremierul Tanczos Barna a adus în discuție necesitatea corectării rapide a creșterii accelerate a datoriei publice și a deficitului bugetar, accentuând importanța abordării deficitelor gemene, o problemă care a persistat în ultimii 10-12 ani. „Deficitul bugetar este nesustenabil fără măsuri de corecție”, a afirmat el, subliniind că există o presiune de timp, mai ales având în vedere numărul mare de alegeri recente.

Barna a adăugat că Uniunea Europeană și agențiile de rating au indicat că propunerile inițiale nu sunt suficiente, motiv pentru care a fost elaborat acest nou pachet de măsuri.

Anunțul premierului Ilie Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a prezentat, într-o conferință de presă, măsurile fiscale ce vor fi implementate pentru a reduce deficitul bugetar. Printre acestea, se numără creșterea TVA de la 19% la 21%, cu excepția anumitor produse care vor rămâne la cota de 11%, cum ar fi alimentele, medicamentele și lemnele pentru foc. „Ne propunem ca până la finalul acestei săptămâni să finalizăm toate detaliile”, a concluzionat Bolojan.

Consultări Publice pentru Adoptarea Pachetului Fiscal

Premierul a anunțat că consultările publice vor avea loc până marți, săptămâna viitoare, când se va desfășura ședința miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, cunoscută sub numele de Consiliul Ecofin. Obiectivul este să adoptăm acest pachet, propunându-ne să-l implementăm prin asumarea răspunderii Guvernului în cursul acelei săptămâni.

Reorganizarea Taxei pe Valoare Adăugată

În cadrul acestor măsuri, premierul a menționat că se va reorganiza structura taxei pe valoare adăugată, reducând numărul cotelor de la trei la două. În prezent, există cote de 5%, 11% și 19%. Noul sistem va include o cotă redusă de 11% și o cotă standard de 21%. Cota redusă va continua să se aplice pentru medicamente, alimente, servicii publice de apă și canalizare, apă pentru irigații, cărți, lemne de foc și energie termică. De asemenea, industria Horeca va beneficia de aceeași cotă redusă.

Creșterea Accizelor

O altă măsură importantă vizează majorarea accizelor. Premierul a precizat că se propune o creștere de bază de 10% pentru băuturile alcoolice și combustibili. În ceea ce privește motorina, va fi implementată o schemă de restituire parțială a acestei creșteri pentru companiile de transport din România, pentru a atenua impactul asupra acestora. De asemenea, acciza pentru țigări va fi, de asemenea, majorată.

Creșterea Numărului de Contributori la Casa Națională de Sănătate

Un alt aspect semnificativ menționat de premier este creșterea numărului de contribuabili la Casa Națională de Sănătate. Actualmente, există puțin peste 6 milioane de contribuabili, în timp ce numărul beneficiarilor depășește 16 milioane.

Toate aceste măsuri sunt planificate să intre în vigoare începând cu data de 1 august.