Provocări pentru Uniunea Europeană în domeniul inteligenței artificiale
Uniunea Europeană se confruntă cu o nouă provocare legată de inteligența artificială, în special în ceea ce privește integrarea ChatGPT în legislația digitală existentă. Deși utilizarea acestui chatbot dezvoltat de OpenAI crește rapid, autoritățile de la Bruxelles nu au stabilit încă modul în care acesta se va încadra în Legea Serviciilor Digitale, iar implementarea acestei legislații ar putea fi amânată până în 2026. Aceasta vine într-un context în care riscurile asociate inteligenței artificiale devin din ce în ce mai evidente.
Decizii întârziate privind reglementarea ChatGPT
Se estimează că Uniunea Europeană va avea nevoie de cel puțin un an suplimentar pentru a decide cum să aplice legislația sa digitală în scopul reducerii riscurilor generate de utilizarea ChatGPT. Conform unor surse, OpenAI a anunțat recent că a depășit un prag important în ceea ce privește numărul de utilizatori, cu peste 120 de milioane de persoane folosind lunar funcția de căutare a ChatGPT. Această creștere rapidă nu a surprins Comisia Europeană, care este conștientă de impactul semnificativ al acestei tehnologii.
În ciuda popularității sale, autoritățile de reglementare nu au determinat încă cum trebuie să fie clasificat ChatGPT în conformitate cu Legea Serviciilor Digitale, care va intra în vigoare în 2024. Această lege impune platformelor mari să reducă la minimum riscurile asociate serviciilor lor, dar o decizie finală în legătură cu ChatGPT este așteptată abia în 2026.
Impactul inteligenței artificiale asupra societății
Cazul ChatGPT reprezintă un test semnificativ pentru capacitatea Uniunii Europene de a gestiona riscurile asociate cu modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM), care sunt tot mai prezente în viața cotidiană, similar motoarelor de căutare clasice. Întârzierea în reglementare reflectă faptul că Legea Serviciilor Digitale a fost elaborată înainte ca ChatGPT să devină un fenomen global, iar definițiile sale nu acoperă în mod clar chatboții AI. Aceasta ar putea lăsa Uniunea Europeană în urma evoluțiilor rapide, în timp ce riscurile devin mai evidente.
Recent, OpenAI a recunoscut că un număr semnificativ de utilizatori, aproximativ 1,2 milioane pe săptămână, interacționează cu ChatGPT în contexte sensibile, inclusiv discuții despre intenții de suicid, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la modul în care tehnologia răspunde în astfel de situații.
Reguli mai stricte pentru OpenAI
OpenAI va trebui să respecte regimul de diligență obligatorie instituit prin Legea Serviciilor Digitale, ceea ce reprezintă o provocare pentru companie. Aceasta ar putea fi nevoită să își îmbunătățească semnificativ standardele, având în vedere că nu va mai putea continua să funcționeze pe baza unor practici autoimpuse. Criticile aduse de autorități nu au fost încă răspunse de OpenAI, care s-a limitat să ofere informații despre conformitatea cu DSA pe paginile sale de asistență online.
Reglementarea ChatGPT sub Legea europeană a inteligenței artificiale
De asemenea, ChatGPT este deja supus reglementărilor impuse de Legea europeană a inteligenței artificiale (AI Act). Începând cu luna august, OpenAI este obligată să evalueze și să reducă riscurile asociate cu produsele sale, riscând amenzi considerabile de până la 15 milioane de euro în cazul neconformității. Datorită numărului său mare de utilizatori, ChatGPT se încadrează în categoria platformelor mari, depășind pragul de 45 de milioane de utilizatori lunar, stabilit de Legea Serviciilor Digitale.
Implicarea ChatGPT în cadrul DSA și posibilele amenzi
Odată ce ChatGPT este încadrat în Legea Serviciilor Digitale (DSA), acesta ar putea fi supus unor amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală a companiei. Martin Husovec, profesor de drept la London School of Economics, a menționat că, deși ChatGPT nu este menționat explicit în DSA, acesta se aliniază cu terminologia legii.
Clasificarea platformelor online în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană clasifică platformele digitale în categorii precum „foarte mari platforme online” (VLOP) și „foarte mari motoare de căutare online” (VLOSE), ambele fiind supuse unor cerințe riguroase. Joris Van Hoboken, profesor specializat în guvernanța inteligenței artificiale la Vrije Universiteit din Bruxelles, a subliniat că întrebarea esențială este cât de amplă va fi aplicarea acestor reglementări asupra ChatGPT.
Suprapuneri între AI Act și DSA
Un aspect important este modul în care se suprapun AI Act și DSA, cele două legi europene referitoare la inteligența artificială și platformele digitale. AI Act și DSA sunt concepute pentru a coexista, în special în cazurile în care inteligența artificială este integrată în servicii digitale, cum ar fi funcția AI Overviews de la Google, conform explicațiilor oferite de Quintais. Totuși, aceste legi nu au fost elaborate pentru furnizori vertical integrați precum OpenAI, iar cadrele lor de evaluare a riscurilor sunt diferite.
Clasificarea riscurilor conform AI Act și DSA
În conformitate cu AI Act, modelele de inteligență artificială sunt clasificate în funcție de nivelul de risc: inacceptabil, ridicat, limitat sau minim/inexistent. Pe de altă parte, DSA impune platformelor să identifice și să reducă patru tipuri de riscuri sistemice: integritatea civică, alegerile, sănătatea publică și drepturile fundamentale.
Implicarea DSA în platformele mari
Pentru serviciile integrate în platforme mari, precum Google, conformitatea cu DSA este considerată echivalentă cu respectarea AI Act, în anumite condiții. Acest lucru înseamnă că anumite probleme, cum ar fi dezinformarea și deepfake-urile, sunt reglementate de DSA, în timp ce alte riscuri, cum ar fi utilizarea ChatGPT în procesele de recrutare, rămân sub incidența AI Act, conform afirmațiilor lui Quintais.
Provocările de reglementare pentru OpenAI
Datorită nealinierii între cele două cadre legale, pot apărea lacune în evaluarea riscurilor asociate serviciilor oferite de OpenAI. De asemenea, compania ar putea beneficia de reglementările „safe harbor”, care exonerează platformele și motoarele de căutare de răspunderea pentru conținutul generat de utilizatori.
