Explicația unui expert în securitate despre jaful de la Muzeul Drents
David Maxim, specialist în securitate, a discutat la Digi24 despre jaful recent de la Muzeul Drents din Assen, subliniind că hoții au acționat într-o manieră care sugerează o organizare asemănătoare cu cea a interlopilor, mai degrabă decât a hoților de artă. El a menționat că metodele utilizate, cum ar fi spargerea unui perete cu explozivi, sunt caracteristice furturilor de tipul celor la bancomate, unde se foloseau tehnici similare în trecut.
Strategia aleasă de hoți
Maxim a explicat că spargerile de acest tip nu se întâmplă fără o implicare din interior. El a subliniat că decizia de a comite jaful în ultima zi a expoziției este strategică, deoarece în aceste momente, paza artefactelor este mai puțin strictă. „În ultimele zile ale unei expoziții, se produce o relaxare a sistemelor de securitate, iar angajații așteaptă finalizarea evenimentului”, a remarcat expertul.
Perioadele de vulnerabilitate
Expertul a denumit aceste intervale dintre expoziții „perioade de cusătură”, explicând că acestea reprezintă momente favorabile pentru astfel de infracțiuni. Potrivit lui Maxim, nu este prima dată când se profită de aceste perioade pentru a comite furturi de valoare.
Selecția atentă a obiectelor furate
Maxim a subliniat că hoții au furat doar patru dintre cele 300 de piese de aur expuse, cu o greutate totală de între 1,3 și 1,6 kilograme. „Dacă ar fi vrut să valorifice acest aur, ar fi obținut aproximativ 80.000 de euro, însă selecția obiectelor furate ridică întrebări”, a adăugat el, evidențiind că hoții au lăsat celelalte artefacte intacte. Aceasta sugerează că operațiunea a fost una premeditată, nu întâmplătoare.
Problemele vânzării artefactelor furate
În plus, Maxim a discutat despre dificultățile de a vinde astfel de obiecte de valoare. „În lumea artei, nu este ușor să vinzi lucruri furate. Cel care plătește pentru un astfel de jaf nu va expune niciodată obiectul, ci îl va păstra ascuns”, a concluzionat expertul.
Importanța Timpului în Recuperarea Artefactelor
Experiența anterioară în cazurile de spargere a evidențiat o caracteristică esențială în recuperarea artefactelor: există o fereastră de timp limitată, de obicei de una sau două săptămâni. În acest interval, există șanse mai mari de a găsi obiectul dispărut.
Dacă perioada de căutare este lăsată să se prelungească, riscurile cresc semnificativ. Hoții pot începe să se simtă amenințați, ceea ce îi poate determina să distrugă artefactul, să-l fondeze sau să-l degradeze iremediabil. Există, de asemenea, posibilitatea ca obiectul să fie ascuns într-un mod care să-l facă imposibil de găsit, sau, în cel mai bun caz, să fie redescoperit peste decenii, poate chiar 50 sau 100 de ani mai târziu, dar acest lucru rămâne o raritate.”
Aceste observații subliniază importanța intervenției rapide în cazurile de furt de artefacte, pentru a maximiza șansele de recuperare a acestora.
