Condamnarea lui Karl-Heinz Grasser pentru corupție
Fostul ministru de finanţe austriac, Karl-Heinz Grasser, a fost condamnat marţi de Curtea Supremă la patru ani de închisoare pentru abuz de încredere, încheind astfel un caz de corupţie care a afectat Austria timp de aproape două decenii. Instanţa a confirmat decizia iniţială, pronunţată la sfârşitul anului 2020, referitoare la principalele capete de acuzare formulate împotriva lui Grasser şi altor şase persoane implicate.
Judecătorii au stabilit că „faptele de abuz de încredere şi corupţie, care au dus la îmbogăţirea personală a ministrului şi a colaboratorilor săi, au provocat un prejudiciu de aproape zece milioane de euro”. Deşi Grasser a fost condamnat la închisoare, pedeapsa sa a fost redusă la jumătate, de la opt la patru ani, datorită „duratei excesive a procesului” care s-a desfăşurat pe parcursul a 15 ani, considerată o „încălcare a drepturilor fundamentale”, dar şi datorită „bunei conduite” a inculpaţilor. De asemenea, el a fost achitat de acuzaţiile de falsificare a probelor.
Contextul și implicațiile cazului
Grasser, în vârstă de 56 de ani, a fost un apropiat al politicianului de extremă dreapta Jörg Haider în anii 2000 și a deținut funcția de ministru de finanţe între 2000 și 2007. Acesta este acuzat de corupţie în contextul celei mai mari vânzări naţionale de proprietăţi din Austria. Se susţine că a oferit informaţii confidenţiale în timpul privatizării a aproximativ 60.000 de locuinţe de stat, ce aparţineau companiei publice Buwog, în 2004, fiind recompensat pentru aceste dezvăluiri.
Experţii subliniază că apartamentele, localizate în principal în Viena, s-au vândut la un preţ mediu de doar 16.000 de euro fiecare, în condiţiile în care valoarea reală era de două ori mai mare. Această afacere, extrem de mediatizată, a marcat sfârşitul carierei politice a lui Karl-Heinz Grasser, care a fost supranumit de presă „ministrul glamour” din cauza căsătoriei sale cu o moştenitoare a imperiului Swarovski.
Viitorul legal al lui Grasser
Deşi a fost condamnat, Grasser susţine că „nu a făcut nimic rău” și, după ani de luptă pentru a-şi dovedi nevinovăţia, intenţionează să conteste verdictul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
