Declarații controversate despre reîmpărțirea teritoriilor ucrainene
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a comentat, vineri seară, în cadrul emisiunii „LIVE”, afirmațiile recente ale lui Călin Georgescu referitoare la reîmpărțirea teritoriilor ucrainene, inclusiv revendicarea unei părți de teritoriu de către România. Diaconescu a subliniat că aceste declarații par să se alinieze mesajelor venite din Rusia și sugerează că ar putea reprezenta un semnal pentru viitoarele negocieri de pace între Kiev și Moscova.
„Este prima oară, după 1975, când, prin utilizarea forței, se produce o reîmpărțire teritorială. Un stat nuclear a atacat un alt stat, încercând să-l reorganizeze din punct de vedere geografic. Aceste subiecte au fost discutate în spațiul public de aproximativ șase ani, fără ca Moscova să aibă așteptări concrete, ci mai degrabă intenția de a genera un sentiment de incertitudine în Europa. Fie că domnul Georgescu nu a terminat fraza, fie că informațiile nu i-au fost comunicate, este important de menționat că din perspectiva Moscovei, reîmpărțirea implică și alte teritorii, precum Transilvania către Ungaria și Cadrilaterul către Bulgaria. De asemenea, se vorbește despre reunificarea Republicii Moldova cu vestul. Aceasta este o temă discutată, iar Vladimir Putin i-a prezentat lui Igor Dodon o hartă referitoare la o Moldova unitară, luând din teritoriul românesc. Basarabia de Sud ar putea fi redirecționată spre Cadrilater, iar un partid pro-rus din Bulgaria a reiterat aceste idei recent”, a explicat Cristian Diaconescu.
Implicații ale acestor afirmații
Diaconescu a subliniat că aceste declarații contravin sistemelor de valori la care România s-a aliniat, în special valorilor lumii libere și celor euroatlantice. „O astfel de mișcare nu ar putea fi realizată decât prin forță. Asocierea cu idei de recuperare teritorială prin forță este problematică. De exemplu, se discuta despre motivul pentru care Crimeea ar trebui să devină parte a Federației Rusă și nu a comunității tătare, dacă ar fi să analizăm momente istorice specifice. Aceasta este o încercare de a folosi argumente istorice pentru a justifica acțiuni care, de fapt, au rădăcini în emoțiile publicului”, a adăugat el.
Perspectiva liderilor regionali
În continuare, Diaconescu a exprimat opinia că lideri regionali, precum premierul slovac Robert Fico sau premierul maghiar Viktor Orban, nu vor avansa atât de departe în dorințele lor de reîmpărțire a teritoriilor ucrainene. „Aici există o problemă. Se așteaptă cu adevărat o negociere de pace, dar rămâne de văzut cum va decurge aceasta, fie cu Putin, fie cu Trump, și în prezența sau absența europenilor. Ucraina trebuie să fie implicată în discuții. Ce își dorește Federația Rusă? O adâncire strategică. Care ar fi cea mai bună modalitate de a apăra frontiera vestică a Federației Ruse? Să o deplaseze cât mai mult spre vest”, a concluzionat Diaconescu.
Discuții despre vulnerabilitate și solidaritate în Europa
Recent, a fost adus în discuție sentimentul de disconfort și vulnerabilitate care se manifestă în anumite state europene, precum Slovacia, Ungaria și, posibil, România. Cristian Diaconescu a subliniat că aceste aspecte ar putea constitui argumente la masa negocierilor, dar nu sunt definitive. În timp ce partea europeană vorbește despre solidaritate, Diaconescu a întrebat retoric cum funcționează, de fapt, această solidaritate. „De unde știu că angajamentul meu față de dumneavoastră, odată ce-l stabilim la masă, va fi urmat de executare”, a adăugat el.
Schimbarea discursului politic
Referitor la schimbarea radicală a discursului lui Călin Georgescu, Diaconescu a menționat că aceasta ar putea reprezenta un semnal important. El a subliniat că se apropie teme majore care vor fi discutate în dialogul transatlantic și nu numai. „Am observat că declarațiile domniei sale au fost transmise și pe canale de comunicare din proximitatea estică, ceea ce sugerează o anumită coordonare”, a afirmat Diaconescu.
Consecințele unui președinte pro-rus în România
Întrebat despre impactul pe care l-ar avea un președinte pro-rus și un Parlament cu facțiuni pro-Rusia asupra României, Diaconescu a evidențiat două consecințe imediate: retragerea finanțării și a investițiilor. „Și, în al doilea rând, probleme de securitate. Uite un scenariu teoretic: Statele Unite cer 5% din PIB pentru apărare. Dând fiind ratingul de țară S&P BBB-, nu ne vom putea permite să exercităm o astfel de presiune asupra bugetului statului. Dacă România nu își va aduce aportul necesar, Statele Unite vor fi nevoite să se retragă”, a explicat el. Diaconescu a subliniat importanța bazei de la Kogălniceanu și cum retragerea acesteia ar putea schimba percepția Rusiei asupra regiunii, în special în contextul Republicii Moldova.
Retorica pro-rusă și revendicările teritoriale
Călin Georgescu, fost candidat la președinție, a fost criticat pentru promovarea retoricii pro-ruse, afirmând că „Ucraina este un stat inventat” și sugerând o posibilă împărțire a țării. Într-o emisiune recentă, Georgescu a declarat că „sută la sută se vor schimba frontiere” și că România ar putea revendica anumite teritorii ucrainene. Aceste afirmații au stârnit reacții în presa de la Kiev, ajungând pe prima pagină.
