Publicarea hărții rețelelor de dezinformare de către SEAE
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a prezentat, marți, o hartă detaliată a rețelelor de dezinformare asociate cu Rusia și China. Aceasta include 2.055 de canale oficiale de informare, mass-media publice, conturi gestionate de servicii de informații, precum și alte entități care, deși nu au legături directe cu statul, contribuie la difuzarea mesajelor acestora. Deși structurile au diferente în organizare, în anumite situații se observă o acțiune coordonată între ele.
Harta, parte integrantă a celui de-al treilea raport dedicat campaniilor de dezinformare străine, oferă posibilitatea de a identifica interconexiunile dintre aceste rețele și evidențiază modul în care Rusia și China colaborează pentru a întări mesajele antioccidentale.
Contextul identificării campaniilor de dezinformare
SEAE a inițiat procesul de identificare și comparare a campaniilor de dezinformare ale Moscovei și Beijingului începând din 2015, ca urmare a invaziei Peninsulei Crimeea de către Rusia. La acel moment, statele membre au solicitat crearea unității „East StratComm” cu scopul de a contracara aceste activități. Mandatul actual se axează exclusiv pe aceste două țări, ceea ce înseamnă că viitoarele rapoarte nu vor analiza posibile campanii de dezinformare din partea administrației americane în raport cu Uniunea Europeană.
Analiza rețelei rusești de dezinformare
Raportul SEAE detaliază structura rețelei rusești, care este compusă dintr-un nucleu central format din canalele oficiale ale ministerului de externe, ambasadelor și serviciului de informații al Rusiei, inclusiv instituții media finanțate de stat precum RT, Sputnik, TASS, Ria Novosti, Gazeta și Ukraine.ru. Acestea amplifică mesajele Kremlinului.
Un al doilea nivel este reprezentat de canale care operează fără a-și dezvălui oficial afilierea, contribuind astfel la răspândirea mesajelor rusești într-un mod care le face să pară mai naturale și diversificate. De exemplu, 228 de domenii au sprijinit campania „Doppelgänger”, care distribuie mesaje în multiple limbi, inclusiv engleză, germană și spaniolă, cu scopul de a submina democrația și de a diminua suportul internațional pentru Ucraina.
La un nivel superior, rețeaua rusă include canale care diseminează mesaje fără a fi oficial asociate cu Kremlinul, cum ar fi anumite canale YouTube și influenceri care asigură că narațiunile rusești rămân active și influente, chiar și în condiții de restricții asupra surselor oficiale. SEAE subliniază că rețeaua rusă este decentralizată și își adaptează strategia în funcție de regiuni, mesaje și tipuri de mass-media.
Structura rețelei chineze de dezinformare
În contrast, rețeaua chineză este caracterizată printr-o centralizare puternică și o sincronizare eficientă, cu canale ce activează simultan pe aceleași subiecte și ținte, asigurând astfel o voce globală unificată. Aceasta se bazează pe mass-media de stat, precum Global Times și CGTN, care joacă un rol esențial în producția și distribuția narațiunilor oficiale.
De asemenea, conturile diplomatice funcționează ca noduri importante de diseminare, publicând rapid conținut susținut de stat pentru a maximiza vizibilitatea, și amplificând ocazional mass-media rusă atunci când mesajele se aliniază. Raportul subliniază că, în luna care a marcat 1.000 de zile de la invazia Rusiei în Ucraina, a fost observată o aliniere semnificativă a narațiunilor sino-ruse, cu mesaje ostile care acuză…
Raport privind dezinformarea și escaladarea conflictelor
Un nou raport al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) subliniază modul în care China își extinde influența prin intermediul unor canale mascat identificate ca fiind independente, incluzând site-uri de știri, podcasturi și influenceri de pe rețelele sociale, gestionate de companii de relații publice.
Campaniile electorale, ținte ale dezinformării
Raportul a fost elaborat pe baza unui eșantion de 505 cazuri în perioada noiembrie 2023 – noiembrie 2024, majoritatea implicând Rusia. Ucraina rămâne principala țintă, cu aproape jumătate din incidentele raportate. În contextul Jocurilor Olimpice, Franța a fost una dintre țintele principale ale dezinformării, atât din partea Rusiei, cât și din partea Chinei. De asemenea, Germania s-a confruntat cu atacuri constante, în special în contextul alegerilor și al protestelor fermierilor din Europa de anul trecut.
Într-un an în care jumătate din populația globală a participat la vot, campaniile de dezinformare au vizat mai multe alegeri, inclusiv cele pentru Parlamentul European și referendumurile din Republica Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană. Au fost desfășurate campanii și împotriva NATO, țărilor membre G7 și Statelor Unite, iar China s-a concentrat în principal asupra Africii. Atacurile de dezinformare au afectat peste 80 de țări și peste 200 de organizații.
Scopul destabilizării societăților
Rețelele sociale continuă să fie cele mai eficiente instrumente pentru a ajunge la publicul global, iar raportul evidențiază că platforma X concentrează 88% din activitățile de dezinformare. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a declarat că manipularea și interferența informațiilor reprezintă o amenințare majoră la adresa securității Uniunii Europene. Ea a subliniat importanța de a nu subestima impactul acestor acțiuni și intențiile autorilor lor.
Raportul relevă, de asemenea, îngrijorarea crescândă a Uniunii Europene față de interferența Rusiei, considerată parte a unei campanii hibride mai ample menite să slăbească Occidentul. Kaja Kallas a afirmat că scopul acestor acțiuni este de a destabiliza societățile, de a afecta democrațiile și de a crea rupturi între parteneri, subminând astfel poziția Uniunii Europene în lume. Totuși, raportul sugerează că Uniunea Europeană devine tot mai competentă în a evidenția campaniile desfășurate de Moscova și Beijing pentru a influența opinia publică europeană.
