Comentariile istoricului Armand Goșu despre vizita la Beijing
Istoricul Armand Goșu a discutat, în cadrul unei emisiuni la Digi24, despre vizita lui Adrian Năstase și a Vioricăi Dăncilă la Beijing, unde au fost surprinși în compania liderilor internaționali precum Vladimir Putin și Kim Jong-un. Expertul a evidențiat că, deși cei doi au participat în calitate de persoane particulare, acțiunile lor nu sunt lipsite de relevanță și ar putea sugera existența unor „canale de comunicare” între anumite structuri ale statului român.
Goșu a subliniat că această expunere poate fi interpretată ca o „lipsă de inteligență politică”, transformându-i pe foștii demnitari în subiecți de discuție în spațiul public. Comentând prezența lor la Beijing, istoricul a explicat că „sunt foști demnitari care au fost invitați. Dacă ar fi fost altcineva din conducerea statului român, poate am fi avut o discuție diferită, dar ei sunt persoane particulare care decid dacă vor să călătorească sau nu”.
Armand Goșu a menționat că Adrian Năstase ocupă funcția de președinte al Fundației Titulescu, care are o relație colaborativă cu Ministerul de Externe și beneficiază de finanțare din partea statului român. În ceea ce o privește pe Viorica Dăncilă, acesta a subliniat că „doamna Dăncilă, fost prim-ministru, a lucrat recent la Banca Națională ca expert, având un salariu de 5.000 de euro pe lună. Nu sunt persoane complet independente”.
Implicarea structurilor statului român
Goșu a sugerat că există în cadrul statului român grupuri care ar putea considera necesară explorarea unor relații cu China, având în vedere posibilele schimbări geopolitice. „Cred că unii oameni se gândesc că, în eventualitatea unei prăbușiri a Occidentului, China va deveni o putere majoră. Astfel, construind pe relațiile istorice cu Beijingul, ar putea fi deschise canale de comunicare”, a explicat istoricul.
Potrivit acestuia, vizita lui Năstase și Dăncilă ar putea fi percepută ca un pas în această direcție. El a adăugat că „există nevoia de a transmite un mesaj, iar o persoană cunoscută la Beijing ar putea facilita acest lucru”, sugerând că structuri precum serviciile secrete sau cei din Ministerul Afacerilor Externe ar fi putut încuraja această vizită.
Critica expunerii publice
Referitor la asocierea cu Vladimir Putin, Goșu a afirmat că „decizia de a se duce acolo le aparține. Este de presupus că au fost încurajați să călătorească în China”. El a adăugat: „De ce să te expui public, așa cum au făcut ei? Este posibil ca implicarea lor să depășească statutul de persoane private. Năstase, ca fost ministru de Externe, știe că în momente de criză este esențial să existe canale de comunicare”.
Goșu a concluzionat că este „o lipsă de inteligență politică” să se expună astfel și a sugerat că „ar fi putut găsi alte modalități de a se implica, fără a deveni ținte pentru opinia publică din România”. Întrebat dacă se așteaptă la o reacție din partea Occidentului, istoricul a recunoscut că este o „întrebare dificilă” și că nu poate oferi un răspuns clar.
Declarații privind deplasările foștilor prim-miniștri români
Recent, un comentator a subliniat că ar putea exista întrebări din partea unor ambasade în legătură cu deplasările foștilor prim-miniștri români. Acesta a afirmat că statul român nu are control asupra acțiunilor acestor persoane, subliniind că „este democrație” și că nu există temei legal pentru a le interzice călătoriile în China.
„Nu știu cât de mult au fost încurajați de anumite instituții din România să facă această deplasare. Există diverse structuri care sunt foarte entuziaste în a colabora cu China, dorind să obțină profituri rapide prin tranzacții de mari dimensiuni. Cu toate acestea, eu nu cred că această situație va continua, deoarece este simplu pentru instituțiile românești să declare că nu au vreo implicare. Este vorba despre o persoană privată care nu mai ocupă o funcție de conducere de 20 de ani”, a adăugat comentatorul.
În final, el a subliniat că diplomații străini prezenți la București sunt bine informați și cunosc identitatea foștilor lideri români, precum Adrian Năstase și Viorica Dăncilă.
