Ziua Națională Constantin Brâncuși
Pe 19 februarie, România celebrează Ziua Națională Constantin Brâncuși, marcând nașterea marelui sculptor român. În 2015, Parlamentul a adoptat o lege prin care această zi a fost declarată sărbătoare națională. Brâncuși, o figură emblematică a culturii române, a avut un impact semnificativ asupra sculpturii contemporane la nivel mondial. Această zi este comemorată anual printr-o serie de activități culturale organizate în București și în alte orașe din țară.
Despre Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876, în Hobița, județul Gorj, din părinții Radu Nicolae și Maria Brâncuși. A absolvit prima clasă primară la Peștișani, continuându-și studiile la Brădiceni. De mic, a plecat de acasă pentru a lucra în diverse ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. A fost ucenic în Craiova, unde și-a descoperit talentul la lucrul manual, construind o vioară din materiale găsite în atelier. Ulterior, s-a înscris la Școala de Arte și Meserii din Craiova, iar între 1894 și 1898 a urmat Școala de Arte din Craiova. După finalizarea studiilor, a continuat la Școala de Belle-Arte din București, absolvind în 1902.
Lucrările lui Constantin Brâncuși
În perioada studenției, Brâncuși a realizat numeroase lucrări, multe dintre ele fiind distinse cu premii:
- În primul an, lucrarea „Bustul lui Vitellius” (1898) a primit mențiunea onorabilă;
- „Capul lui Laocoon” (1900) a fost recompensat cu medalia de bronz;
- Lucrarea „Studiu” (1901) a obținut medalia de argint.
Între 1900 și 1902, cu sprijinul doctorului Dimitrie Gerota, Brâncuși a realizat „Ecorșeu”, un studiu dedicat reprezentării corpului omenesc, care a fost premiat cu o medalie de bronz. În 1903, a primit prima comandă pentru un monument public, bustul generalului medic Carol Davila, instalat la Spitalul Militar din București. Comanda a fost acordată de un consiliu format din foștii săi profesori, iar banii obținuți urmau să-l ajute pe sculptor să călătorească la Paris.
Plata a fost împărțită în două tranșe; prima a fost oferită înainte de începerea lucrării, iar a doua urma să fie plătită după finalizare. Atunci când bustul a fost prezentat consiliului, au apărut divergențe de opinie privind trăsăturile fizice ale generalului, cum ar fi cererea de micșorare a nasului și ajustarea poziției epoleților. Supărat de observațiile primite, Brâncuși a părăsit sala de ședințe, renunțând la a doua tranșă, esențială pentru călătoria sa în Franța. Astfel, în 1904, el a decis să parcurgă drumul spre Paris pe jos, oprindu-se în Budapesta și Viena.
În 1905, s-a înscris la Școala Națională de Arte Frumoase din Paris, lucrând în atelierul sculptorului Antonin Mercie. În 1906, lucrările sale au fost expuse, consolidându-i astfel reputația internațională.
Salonul de Toamnă din Paris
În anul 1907, sculptorul Constantin Brâncuși a avut ocazia de a-și expune primele lucrări la Salonul de Toamnă din Paris, în cadrul Societății Naționale a Artelor Franceze. În timpul vernisajului, Auguste Rodin, un renumit sculptor al vremii, l-a invitat pe Brâncuși să devină ucenicul său. Cu toate acestea, Brâncuși a refuzat, explicând că „Nimic nu crește la umbra marilor copaci”.
Realizările timpurii ale lui Brâncuși
În 1908, Brâncuși a creat prima versiune a sculpturii „Muzea adormită”, reprezentând o față de femeie cu trăsături ce sugerează un bloc de marmură nedefinit. Tot în același an, a realizat lucrarea „Sărutul”, care ilustrează doi adolescenți îmbrățișați, formând un volum cu linii simetrice.
În 1909, artistul și-a deschis un atelier de creație, care a devenit un loc de întâlnire pentru mulți artiști influenți, precum Amedeo Modigliani, Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Marcel Duchamp, Henri Matisse și Erik Satie.
Contribuții semnificative în sculptură
În 1912, Brâncuși a prezentat lucrarea „Măiastra”, o sculptură din marmură inspirată de o pasăre fantastică din folclorul românesc. Două ani mai târziu, în 1914, el a realizat „Fiul risipitor”, o sculptură din lemn.
Coloana fără sfârșit și ansamblul sculptural de la Târgu Jiu
În 1918, Brâncuși a creat prima versiune a „Coloanei fără sfârșit”, din lemn de stejar. Aceasta a fost finalizată și inaugurată ulterior, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu, un omagiu dedicat eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Ansamblul, realizat între 1937 și 1938, este emblematic pentru municipiul Târgu Jiu și include:
- Coloana Infinitului;
- Poarta Sărutului;
- Aleea Scaunelor;
- Masa Tăcerii.
Toate cele patru lucrări sunt amplasate pe o axă ce se extinde de la apus spre răsărit, având o lungime de până la 1275 m. Ansamblul a fost inclus în patrimoniul cultural mondial UNESCO.
Moartea lui Brâncuși
Constantin Brâncuși a trecut în neființă pe 16 martie 1957, fiind înmormântat trei zile mai târziu, în cimitirul Montparnasse din Paris.
Domnișoara Pogany
Una dintre cele mai celebre opere ale lui Brâncuși este statuia „Domnișoara Pogany”, creată în 1913 și clasificată în categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Național. Numele statuii provine de la Margit Pogany, tânăra care i-a fost model și iubită timp de câteva luni. Brâncuși a realizat cinci versiuni ale acestei statui de-a lungul a două decenii, începând cu un model din ghips din 1912, urmat de sculpturi din marmură și bronz în anii 1913, 1919, 1931 și 1933.
Conform legislației românești, patrimoniul cultural național este definit ca fiind „totalitatea bunurilor care reprezintă o mărturie și o expresie a credințelor, valorilor, cunoștințelor și tradițiilor naționale”.
