Declarațiile de avere și impactul deciziei CCR
Silviu Popa, secretarul general al Agenției Naționale de Integritate (ANI), a comentat recent decizia Curții Constituționale de a elimina obligația ca declarațiile de avere să conțină informații despre veniturile și bunurile soților, precum și de a nu mai fi publice. Acesta a subliniat că 97% dintre țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) mențin declarații de avere publice, iar la nivel global, 160 de țări au implementat sisteme de declarare a averilor într-o formă sau alta. Popa a calificat decizia CCR drept „un pas spre regres” și a subliniat necesitatea găsirii unei soluții care să echilibreze dreptul la viață privată cu cerințele de transparență și evaluare a averilor.
Impactul deciziei asupra integrității publice
Secretarul general al ANI a menționat că hotărârea curții reduce caracterul public al declarațiilor de avere și afectează standardele de transparență. „Nu doresc să comentez raționamentul Curții Constituționale, dar vom analiza motivarea judecătorilor și, pe baza acesteia, vom colabora cu factorii de decizie pentru a restabili cele două principii fundamentale: transparența și respectarea vieții private”, a afirmat el.
Popa a subliniat că cadrul de integritate rămâne o componentă esențială în procesul de aderare la OCDE. Există un document de parcurs pentru aderare care vizează alinierea legislației și practicilor interne cu cele ale organizației, iar un domeniu important în evaluarea acestora este consolidarea guvernanței publice și integritatea.
Recunoașterea internațională a sistemului de declarare a averilor
De asemenea, Popa a evidențiat că, la nivel internațional, Consiliul Europei și organismul său anticorupție, GRECO, au recunoscut adesea sistemul solid de declarare a averilor din România, considerându-l un model de bună practică pentru alte națiuni. Totodată, a menționat importanța stabilității acestui sistem, care a contribuit la ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Reflecții asupra evoluției cadrului de integritate
Silviu Popa a afirmat că decizia Curții Constituționale poate fi privită ca un „pas spre regres” în comparație cu progresele realizate până în prezent. „Cadrul de integritate are o istorie de aproape 30 de ani, datând din 1996, și a fost constant îmbunătățit, în special în contextul obligațiilor asumate la aderarea la Uniunea Europeană. Este esențial să analizăm motivarea deciziei și să căutăm o soluție care să armonizeze dreptul la viață privată cu cerințele de transparență și evaluare a averilor”, a concluzionat el.
În ceea ce privește situația altor state, Popa a menționat că peste 160 de țări din întreaga lume au adoptat, într-o formă sau alta, sisteme de declarare a averilor, evidențiind că nu există un standard uniform, dar că majoritatea țărilor din OCDE mențin standarde înalte în acest domeniu.
Transparența și Declarațiile de Averi în Statele cu Democrații Consolidate
În numeroase țări, declarațiile de avere și de interese sunt documente publice, iar această practică internațională a evoluat constant. Silviu Popa subliniază faptul că multe state cu democrații bine închegate, care anterior nu aveau un sistem de transparență similar, au adoptat astfel de măsuri. Aceste progrese sunt recomandate de organizațiile internaționale și de donatorii care susțin dezvoltarea democrației în statele emergente, ceea ce reflectă o tendință generală către transparență și evaluarea eficientă a conținutului declarațiilor.
Impactul Declarațiilor de Averi asupra Jurnalismului și Integrității
Pe tema riscurilor ce pot apărea în urma deciziilor recente ale Curții Constituționale (CCR), Popa a fost întrebat despre posibila scădere a anchetelor jurnalistice. El a menționat că, potrivit unor studii, declarațiile de avere contribuie la îmbunătățirea percepției asupra corupției și facilitează identificarea incidentelor de integritate, precum incompatibilitățile sau conflictele de interese. Aceste declarații joacă un rol important în responsabilizarea funcționarilor publici și a demnitarilor.
Popa a adus în discuție o observație anterioară conform căreia un stat ce dispune de declarații de avere publice beneficiază de resurse umane gratuite, subliniind dificultatea verificării automate a aproximativ 400.000 de declarații depuse anual în România. Astfel, contribuția jurnaliștilor devine esențială pentru identificarea incidentelor de integritate.
Posibilități de Remediere în Parlament
Referitor la posibilitatea de a remedia situația actuală în Parlament, Popa consideră că, atâta timp cât există voință, este posibil să se găsească mecanisme care să mențină standardele anterioare. El subliniază importanța unei discuții extinse cu toți factorii de decizie, inclusiv cu societatea civilă și mediul privat.
Decizia CCR privind Declarațiile de Averi
Recent, CCR a decis că prevederile legale ce impuneau includerea bunurilor și veniturilor soților în declarațiile de avere sunt neconstituționale. Curtea a argumentat că această cerință determină asumarea răspunderii penale pentru informații pe care declarantul nu le cunoaște direct. De asemenea, s-a decis ca declarațiile de avere să nu mai fie publice, invocând protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, conform Constituției României.
Decizia CCR va avea efecte asupra viitorului declarațiilor de avere, însă nu se aplică retroactiv.
ANI: Decizia CCR despre declarațiile de avere și interese ar putea afecta angajamentele internaționale ale României
Oficialii Agenției Naționale de Integritate (ANI) au declarat, joi, că hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la declarațiile de avere și interese ar putea contraveni angajamentelor asumate de România în ultimele două decenii în lupta împotriva corupției și în asigurarea integrității în funcțiile publice.
Conform ANI, această decizie ar putea influența negativ procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și progresele realizate de țară în cadrul evaluărilor efectuate de Uniunea Europeană, precum raportul privind statul de drept, sau de Consiliul Europei, prin intermediul Grupului de State împotriva Corupției (GRECO).
