România se confruntă cu riscul de a pierde 7,8 miliarde de euro din cauza neimplementării reformelor PNRR. Boloș: „Există încă posibilitatea de a salva ceva pentru România”

Negocieri dificile pentru PNRR: Riscuri semnificative de pierdere a fondurilor

Marcel Boloș, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat marți că, în cadrul negocierilor legate de grantul alocat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Comisia Europeană a impus condiții stricte și riguroase, evidențiind un risc estimat de pierdere a unei sume de 7,8 miliarde de euro din PNRR.

Boloș a menționat pe o rețea socială că, recent, s-a încheiat informal procesul de negociere cu Comisia Europeană referitor la granturile și la situația împrumutului. Acesta a subliniat că negocierile au avut loc într-un context complicat, în care Comisia a impus cerințe severe pentru investițiile din cadrul PNRR. Această rigiditate a fost amplificată de situația fiscală fragilă a României, cauzată în principal de lipsa unei corelări între reformele fiscale și cheltuieli, precum și de ritmul lent de implementare a investițiilor asumate prin plan.

Condiții stricte pentru investiții

Conform fostului ministru, regulile stipulează că investițiile ce rămân în PNRR, atât pentru componenta de grant, cât și pentru împrumut, trebuie să prezinte un progres fizic de cel puțin 50% pentru a evita pierderile financiare. De asemenea, este necesar ca investițiile ce continuă cu finanțare din PNRR să fie implementate până la data de 31 august 2026, asigurând în același timp partea de grant care nu mai trebuie returnată, fără a putea fi absorbită în proporție de 100%.

Boloș a subliniat că acest proces a reprezentat un exercițiu dificil pentru România, având în vedere că aplicarea criteriilor impuse de Comisie prezintă riscul de a pierde o parte semnificativă din fondurile PNRR. Unele investiții esențiale pentru dezvoltarea țării, cum ar fi autostrăzile, modernizarea infrastructurii feroviare, școlilor și spitalelor, riscă să nu mai beneficieze de finanțare europeană și ar putea fi acoperite din bugetul de stat sau din Politica de Coeziune.

Evaluarea riscurilor de investiții

Fostul ministru a adăugat că aceste condiții stricte au scos la iveală un risc estimat de pierdere de 7,8 miliarde euro din PNRR, afectând în mod special mai multe sectoare. Cele mai impacted domenii includ:

• Sănătate: 920 milioane euro, în special pentru investițiile în spitale publice;
• Mediu: 2,29 miliarde euro, în special pentru infrastructura de apă-canalizare și gestionarea deșeurilor;
• Educație: 728 milioane euro;
• Eficiență energetică: 1,02 miliarde euro, în special pentru îmbunătățirea eficienței energetice în clădirile rezidențiale și instituțiile publice;
• Infrastructură de transport: 1,98 miliarde euro;
• Digitalizare și renovare energetică: 728 milioane euro, în cadrul inițiativei Repower EU.

Boloș a menționat că s-au încercat propuneri de noi proiecte de investiții în procesul de renegociere al PNRR pentru a diminua riscul estimat de pierdere de 7,8 miliarde euro.

Impactul situației bugetare asupra proiectelor de investiții din România

În contextul actual al situației financiare din România, utilizarea sumelor de 7,8 miliarde euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau pentru investițiile destinate IMM-urilor s-a dovedit a fi imposibilă. Unele dintre proiectele de finanțare sunt în stadiul de inițiere a procedurilor de achiziție publică, în timp ce altele au șantiere deschise, dar nu au realizat un progres fizic de peste 50%, așa cum a fost stipulat în negocierile cu Comisia Europeană. Această situație va afecta în mod direct beneficiarii acestor contracte de finanțare, care au investit speranțe în proiecte de dezvoltare asumate cu bună-credință. Fără surse clare de finanțare, multe dintre aceste inițiative riscă să rămână doar pe hârtie, a declarat Marcel Boloș.

Importanța Cererii de plată 4 pentru PNRR

Boloș a subliniat, de asemenea, că Cererea de plată 4, esențială pentru modernizarea statului și restructurarea cheltuielilor publice, nu poate fi transmisă Comisiei Europene până la finalizarea oficială a procesului de renegociere. Această cerere conține reforme fundamentale, precum reforma fiscală, taxarea vehiculelor poluante, noua lege a salarizării, Codul Urbanistic și Codul Silvic, care nu poate fi validat fără reorganizarea Romsilva. De asemenea, sunt incluse Legea energiei, care necesită legislație secundară pentru energia offshore, Legea apei, strategia națională de biodiversitate și strategia H2. Toate aceste măsuri esențiale constituie baza Cererii de plată 4, considerată vitală pentru continuarea PNRR.

Nevoia de transparență și responsabilitate

Boloș a adăugat că singura modalitate prin care România poate salva planul PNRR este prin renegociere. Majoritatea statelor membre au optat pentru acest lucru la un moment dat, pentru a evita riscurile pierderii fondurilor alocate. Un proces de renegociere dificil a început în ianuarie 2025, iar ministerele de linie au realizat evaluări ale implementării investițiilor, încercând să fie realiste în privința termenelor de finalizare a proiectelor pe care le gestionează.

Stadiul actual al încasărilor din PNRR

Conform informațiilor prezentate, în prezent, cu un an rămas pentru implementare, încasările efective din PNRR se ridică la 10,7 miliarde euro, incluzând primele două cereri de plată și cererea de plată 3, parțial. Sumele suspendate de la Comisia Europeană pot afecta și ele desfășurarea acestor proiecte, generând incertitudini suplimentare în ceea ce privește viitorul lor.

Plăți semnificative în cadrul PNRR

Conform datelor recente, cererea de plată 3 a fost aprobată pentru o sumă totală de 870 milioane euro. Din această sumă, 330 milioane euro sunt destinate operaționalizării și funcționării AMEPIP, 231 milioane euro pentru pensii speciale și 227 milioane euro pentru consiliile de administrație ale Ministerului Energiei și Ministerului Transporturilor.

În total, plățile efectuate către beneficiarii care implementează Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au ajuns la 8,23 miliarde euro. Această sumă include 2,4 miliarde euro sub formă de granturi, 3,5 miliarde euro împrumuturi, 1,275 miliarde euro finanțare publică națională și 1,170 miliarde euro TVA. Estimarea arată că, în condițiile în care toate investițiile ar fi implementate 100%, suma totală restantă de plată ar fi de aproximativ 20 miliarde euro pe parcursul unui an, ceea ce este considerat aproape imposibil de realizat.

Contractele de finanțare și riscurile asociate

Contractele de finanțare încheiate de coordonatorii de reformă și investiții au o valoare totală de 46,990 miliarde euro. Aceasta se împarte în 19,8 miliarde euro pentru granturi, 27,181 miliarde euro pentru împrumuturi, 8,561 miliarde euro pentru finanțare publică națională și 5,886 miliarde euro pentru TVA. De asemenea, contractele de achiziție publică încheiate de beneficiari se ridică la 24,9 miliarde euro, dintre care 10,6 miliarde euro pentru granturi și 14,3 miliarde euro pentru împrumuturi, incluzând valori precum finanțarea publică națională, cheltuielile neeligibile și TVA.

Marcel Boloș a subliniat că aceste date indică faptul că România se află într-un moment crucial în ceea ce privește implementarea PNRR, cu un risc semnificativ de a pierde aproximativ 7,8 miliarde euro, o sumă estimată de serviciile Comisiei Europene. Această pierdere ar afecta în principal împrumuturile, punând în pericol o sursă esențială de finanțare ieftină pentru investiții, având în vedere că dobânzile sunt de doar 1,5% – 2%, comparativ cu 8% în cazul altor împrumuturi.

Provocările viitoare și soluțiile necesare

Un alt risc menționat de Boloș este că investițiile în valoare de 26,9 miliarde euro, care reprezintă diferența dintre valoarea contractelor de finanțare de 46,9 miliarde euro și noua valoare actualizată a PNRR de 20,4 miliarde euro, ar putea rămâne fără sursă de finanțare. Acest lucru ar putea obliga ministerele să caute alte resurse din bugetul de stat.

Fostul ministru a subliniat că finalizarea renegocierii cu Comisia Europeană este un prim pas esențial. După stabilirea investițiilor realizabile, va fi necesar să se identifice soluții alternative, fie prin etapizare, fie prin utilizarea bugetului național sau a fondurilor de coeziune. De asemenea, va fi important un ritm accelerat de implementare și o atenție sporită asupra coordonatorilor de reformă, pentru a evita întârzierile care ar putea afecta calendarul general al PNRR.

Marcel Boloș a concluzionat că, deși provocările sunt mari, cu răbdare și decizii bine fundamentate, România poate reuși să recupereze o parte din fondurile disponibile în cadrul acestui plan.