Modificări propuse în legislația privind pensionarea magistraților
Judecătorii, procurorii, membrii Curții Constituționale, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și personalul de specialitate juridică definit la articolul 221 alineatul (1), care au o experiență profesională totală de minimum 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în funcțiile menționate, pot solicita pensionarea la împlinirea vârstei de 65 de ani. Aceștia sunt eligibili pentru a primi o pensie de serviciu în valoare de 55% din baza de calcul, care se referă la media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente obținute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de pensionare. De asemenea, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 70% din venitul net realizat în ultima lună de activitate înainte de pensionare. Aceste detalii sunt incluse în propunerea de modificare a legii 303/2022, ce reglementează statutul judecătorilor și procurorilor.
Regulile actuale privind pensionarea magistraților
În legislația actuală, magistrații care au o experiență de cel puțin 25 de ani în aceste funcții pot ieși la pensie la vârsta de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, care se bazează pe media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate. Cuantumul net al pensiei de serviciu este limitat la maximum 100% din venitul net realizat în ultima lună de activitate înainte de pensionare.
Declarațiile ministrului Justiției
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat recent că proiectul anunțat de premierul Ilie Bolojan referitor la pensiile magistraților reprezintă „o bază de idei”. El a subliniat că ministerul pe care îl conduce nu a inițiat un proiect de lege în această direcție. „Ceea ce a prezentat domnul premier este o bază de soluții care ar putea sta la baza unei reglementări legislative. Consider că acest lucru poate fi realizat doar printr-un dialog eficient cu reprezentanții magistraturii”, a afirmat Radu Marinescu.
De asemenea, ministrul a menționat că anumite categorii sociale nu ar trebui percepute ca adversari și că magistrații nu sunt responsabili pentru statutul lor. „Este important să ne menținem o abordare constructivă și să nu privim diferitele profesii în termeni antagonici. Trebuie să căutăm soluții care să asigure stabilitatea instituțiilor și sănătatea socială”, a concluzionat el.
Reforma pensiilor magistraților: Măsuri esențiale prezentate de premier
Radu Marinescu a declarat că magistrații nu trebuie considerați vinovați pentru statutul lor, care este reglementat de legi. „Există aproape 20 de acte normative care au reglementat de-a lungul timpului componenta de remunerație a magistratului, având un impact semnificativ asupra pensiilor acestora,” a adăugat el.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat astăzi principalele măsuri incluse în proiectul de reformă a pensiilor magistraților, parte a celui de-al treilea pachet fiscal. Printre modificările propuse se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, majorarea vechimii minime necesare la 35 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din salariul net, comparativ cu formula actuală care permite pensii mai mari decât venitul obținut din activitate.
Premierul a subliniat că reforma este urgentă și necesară, avertizând că România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene dacă aceste schimbări nu sunt implementate.
