Senatul Respinge Proiectul de Pensionare a Magistraților la 65 de Ani
Senatorii, în special cei din Coaliția de guvernare, au votat miercuri împotriva proiectului care prevedea pensionarea magistraților la vârsta de 65 de ani. Acest proiect a fost prezentat de Crin Antonescu în timpul campaniei electorale și a fost susținut de liderii PSD, PNL și UDMR. Odată ce proiectul a fost respins, Guvernul are posibilitatea de a propune o variantă proprie, care va păstra aceeași vârstă de pensionare, dar va reduce cuantumul pensiilor pentru magistrați.
Crin Antonescu, fostul candidat al alianței PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale, a anunțat în aprilie 2024 că liderii Coaliției intenționează să depună un nou proiect de lege în Parlament, care va reglementa pensiile speciale ale magistraților și va stabili vârsta de pensionare la 65 de ani pentru noii veniți în magistratură. Aproape un an și jumătate mai târziu, acest proiect a fost respins de Senat, care este camera decizională. Dintre cei 101 senatori prezenți, 74 au votat pentru respingere, inclusiv aleșii PSD și PNL, care inițial susținuseră proiectul. Numai 4 senatori s-au opus respingerii.
„Decizia de a respinge această lege este motivată de găsirea unei soluții mult mai bune, care să fie implementată după perioada electorală”, a declarat senatorul PNL Daniel Fenechiu. Reprezentanții USR au subliniat și ei natura „electorală” a proiectului, senatorul USR Ștefan Pălărie afirmând că „a fost un proiect electoralist, depus în timpul campaniei prezidențiale”.
Conținutul Proiectului „Antonescu”
Forma inițială a proiectului, anunțată de liderii PSD, PNL și UDMR, era mai strictă decât varianta finală. După dezbaterile din Camera Deputaților, proiectul a fost modificat. Actul normativ prevedea ca, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și CCR, precum și personalul juridic specializat să se poată pensiona și să beneficieze de pensie de serviciu, dacă aveau o vechime de minimum 25 de ani în aceste funcții. Vârsta de pensionare a magistraților urma să crească treptat la 65 de ani până în 2045.
În ceea ce privește pensiile, plafonul de calcul era stabilit să scadă la 65% din media veniturilor brute lunare și a sporurilor din ultimii doi ani de activitate înainte de pensionare. Proiectul stipula că „cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de pensionare”.
Modificările Aduse Proiectului
După discuțiile din Camera Deputaților, proiectul a suferit modificări semnificative. Noua formulă a pensiei se baza pe 80% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 48 de luni, în loc de 65%. De asemenea, noul proiect permitea pensionarea anticipată a magistraților după 20 de ani de vechime, în loc de 25, cu o reducere de 1% a pensiei pentru fiecare an lipsă din vechimea integrală necesară.
Propunerile Guvernului
Într-un draft publicat la sfârșitul lunii iulie, Guvernul a propus ca magistrații să aibă o vechime de cel puțin 35 de ani înainte de a putea beneficia de pensionare. Această modificare va afecta semnificativ modalitatea în care sunt reglementate pensiile speciale ale magistraților în viitor.
Modificări propuse pentru pensiile speciale
În cadrul unei reforme recente, pensiile speciale vor suferi modificări semnificative. Conform propunerii Guvernului, pensia ar urma să fie limitată la maximum 55% din baza de calcul, însă nu va fi calculată pe baza ultimelor 48 de luni de venituri, ci pe cele 60 de luni anterioare pensionării.
De asemenea, cuantumul net al pensiei de serviciu nu va putea depăși 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate înainte de pensionare. Această schimbare reprezintă o reducere considerabilă față de actuala reglementare, care permite un procent de 100% și care a fost susținută anterior de reprezentanții PSD, PNL și UDMR.
Adoptarea reformei
Reforma pensiilor speciale va fi inclusă în cel de-al doilea pachet fiscal al Executivului, având șanse mari să fie adoptată săptămâna viitoare prin asumarea răspunderii în fața parlamentarilor.
Astfel, se așteaptă ca noi măsuri să fie implementate, generând discuții în rândul opoziției, care a anunțat intenția de a depune o moțiune.
