Cum ar vota eurodeputații români la moțiunile de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen

Parlamentul European se pregătește pentru noi moțiuni de cenzură

Parlamentul European se află în pragul dezbaterii a două noi moțiuni de cenzură îndreptate împotriva Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen. Aceste moțiuni sunt programate să fie discutate și votate în prima sesiune plenară din luna octombrie. În rândul eurodeputaților români, opiniile sunt împărțite, iar unii dintre aceștia ar putea vota în mod diferit față de linia partidului din care fac parte.

Contextul moțiunilor anterioare

Pe 10 iunie, Ursula von der Leyen a trecut printr-un test important, reușind să respingă moțiunea de cenzură formulată de eurodeputatul Gheorghe Piperea din partea AUR. Votul a avut rezultatul de 175 de voturi pentru, 360 împotrivă și 18 abțineri, ceea ce a dus la respingerea moțiunii de către Parlamentul European.

Cele două noi moțiuni au fost depuse pe 10 septembrie de grupul Patrioți pentru Europa și de grupul Stângii și vor fi supuse votului în plenul PE, reunit la Strasbourg, în prima sesiune din octombrie, la aproximativ trei luni după moțiunea anterioară inițiată de Piperea.

Acuzațiile din moțiunea de cenzură

Moțiunea de cenzură a lui Piperea a adus în discuție faptul că executivul UE a încălcat obligația de transparență, împiedicând accesul la schimbul de mesaje text dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor pentru contractele de vaccinuri pe durata pandemiei de COVID-19. Aceasta a fost confirmată de Curtea de Justiție a UE în acest an.

De asemenea, s-a subliniat utilizarea necorespunzătoare a Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie, care ar putea influența alegerile din state membre precum România și Germania, punând astfel în pericol suveranitatea națională și integritatea proceselor democratice.

În plus, moțiunea a evidențiat utilizarea abuzivă a articolului 122 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene de către Comisie pentru a institui regulamentul SAFE, destinat investițiilor în apărare, în valoare de 150 de miliarde de euro. Această acțiune a fost considerată o încălcare gravă a competențelor și o distorsionare a scopului inițial al articolului, care este destinat situațiilor economice de urgență.

Reacțiile eurodeputaților români

Moțiunea a fost respinsă la vot pe 10 iulie, cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri, iar dintr-un total de 720 de eurodeputați, doar 553 au participat la vot. De exemplu, din delegația PSD în grupul S&D, opt eurodeputați au fost absenți, iar cei care au votat împotriva moțiunii au fost Claudia Manda, Andi Cristea și Ștefan Mușoiu.

Eurodeputata PSD Maria Grapini a explicat săptămâna trecută, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii români la Bruxelles, că nu a votat la moțiunea anterioară deoarece considera că aceasta era „caducă”, referindu-se la acțiuni din mandatul anterior al Ursulei von der Leyen. Ea a precizat că nu a dorit să voteze „împotriva unui român”, dar că nu a putut susține moțiunea.

Critici și Voturi în Parlamentul European

Maria Grapini, eurodeputat, a evitat să comenteze asupra opțiunilor sale la votul din octombrie referitor la noile moțiuni, menționând că este o critică constantă la adresa șefei Comisiei Europene. În schimb, Victor Negrescu, eurodeputat PSD, a ales să nu explice absența votului său împotriva moțiunii inițiate de Gheorghe Piperea în luna iulie, menționând că „moțiunea depusă de extrema dreaptă, la fel ca și cea a domnului Piperea, nu conține argumente realiste”.

Negrescu a subliniat că aceste moțiuni sunt doar „exerciții de imagine” care nu merită susținere, caracterizându-le ca fiind populiste. El a explicat că discuția despre aceste moțiuni ar putea să le ofere legitimitate, ceea ce nu este în concordanță cu principiile sale, adăugând că acțiunile extremei drepte sunt motivate de dorința de a câștiga voturi, nu de a propune soluții concrete.

Argumentele Stângii Radicale

Pe de altă parte, Negrescu a considerat că moțiunea stângii radicale este mult mai bine fundamentată, având în vedere că se referă la acțiuni recente ale Comisiei Europene, precum impactul tratatului MERCOSUR asupra fermierilor, comunicarea privind tratatul comercial cu SUA, poziționarea executivului UE față de situația din Gaza și propunerile de buget multianual. El a prezis că această moțiune ar putea atrage un număr semnificativ de voturi și a cerut președintei Comisiei Europene să prezinte propuneri concrete pentru a beneficia de susținerea grupului social-democrat din Parlamentul European.

Dialogul cu Ursula von der Leyen

Victor Negrescu a sugerat că eurodeputații români, care sunt pro-europeni, ar trebui să inițieze discuții cu Ursula von der Leyen pentru a înțelege ce propuneri concrete poate oferi pentru România. Aceste subiecte de interes includ găzduirea hub-ului de securitate de la Marea Neagră, implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și gestionarea deficitului. Negrescu a subliniat că aceasta este o oportunitate de a obține angajamente clare din partea președintei Comisiei Europene în ceea ce privește obiectivele importante pentru România.

Prezența Eurodeputaților Români la Vot

În contrast cu absența eurodeputaților din grupul S&D la votul precedent, delegația României din grupul PPE a fost aproape complet prezentă și a votat împotriva moțiunii. Totuși, Iuliu Winkler și Lorant Vincze, membri UDMR, s-au abținut de la vot. Această abținere a fost interpretată de unii ca o legătură cu apartenența partidului FIDESZ la grupul Patrioți pentru Europa, care a votat în favoarea moțiunii, dar Winkler a subliniat că decizia sa a fost personală.

Poziția UDMR privind votul de încredere pentru Ursula von der Leyen

Winkler a subliniat că poziția UDMR în acest context este una constantă și bine definită, fiind făcută publică încă de la Congresul PPE de la București, unde Ursula von der Leyen a fost aleasă candidatul principal. „La moțiune ne-am abținut, deoarece, pe de o parte, suntem membri ai PPE. Am avut discuții necesare în cadrul delegației, apoi în cadrul Partidului Popular European cu președintele Manfred Weber. Domnia sa este conștient de poziția noastră, care provine dintr-un obiectiv foarte specific. Acest obiectiv se referă la drepturile minorităților naționale și ale comunităților lingvistice din Uniunea Europeană”, a explicat el în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români.

„Comisia ne-a răspuns acum doi ani cu un document de aproximativ 28 de pagini, în care ne-a informat că totul este în regulă și că ceea ce ne dorim noi deja există. Astfel, au concluzionat că nu este necesar să întreprindă nicio acțiune. Acesta este motivul pentru care nu putem vota pentru Ursula von der Leyen, deoarece este Comisia pe care o conduce”, a adăugat Winkler, eurodeputatul român cu cea mai mare experiență în Parlamentul European.

El a subliniat că decizia privind votul asupra moțiunilor va fi luată de UDMR în momentul respectiv, dar că „șansele cele mai mari, deci singura soluție acceptabilă pentru noi, este abținerea”.

Reacțiile din partea delegației României în PPE

Rareș Bogdan, liderul delegației României în grupul PPE, a declarat că „vor mai exista probabil mici nemulțumiri, dar majoritatea, așa cum este constituită astăzi din cele patru grupuri – respectiv PPE, S&D, Verzi și Renew – nu are nicio problemă atunci când o moțiune de cenzură este inițiată de grupul extremei stângi sau de grupul Patrioților”.

„Sigur, asta nu înseamnă că nu avem reproșuri la adresa Ursulei von der Leyen sau a Comisiei”, a adăugat Rareș Bogdan, menționând că aceste reproșuri sunt „multiple” și că, în cadrul ședințelor de grup la care participă președinta Comisiei Europene, deseori apar tensiuni. „Există numeroase probleme pe care Comisia le-a generat, dar asta nu înseamnă că dorim să generăm haos la nivel european. Nu se pune problema, atâta timp cât moțiunea de cenzură este inițiată de unul dintre cele două grupuri, extrema stângă sau extrema dreaptă, ca aceasta să obțină vreodată voturile majorităților celor patru mari grupuri, la care se adaugă cel puțin 50% din grupul ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni)”, a explicat Rareș Bogdan.

Îngrijorările legate de frecvența moțiunilor de cenzură

Eurodeputatul PNL, Gheorghe Falcă, a ridicat o întrebare referitoare la apariția frecventă a acestor moțiuni de cenzură. „Nu aveți senzația că sunt prea multe într-un an? Este un joc al extremelor pentru destabilizare. Știm că extrema stângă sau extrema dreaptă au avut legături cu Rusia, nu de ieri, ci încă din anii ’90, când au beneficiat de sprijin și finanțări. În momentul în care se discută despre sprijin militar pentru Ucraina și se alocă resurse pentru acest ajutor,

Reacția Ucrainei și poziția Uniunii Europene

În contextul tensiunilor actuale, Falcă a subliniat că Rusia își intensifică activitățile, afirmând că „vine și joacă cu extrema”. El a adus în discuție activele Rusiei aflate în conservare, menționând că există o dezbatere între Uniunea Europeană și Statele Unite cu privire la utilizarea acestor resurse. Scopul ar fi sprijinirea Ucrainei în continuare, atât prin susținerea eforturilor de război, cât și prin participarea la reconstrucția țării. Falcă a subliniat, de asemenea, că sprijinul continuu pentru Ucraina nu este pe placul Moscovei, care știe să mobilizeze grupuri de influență în Europa.

Opinie despre Ursula von der Leyen

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, asociat cu grupul Verzilor, dar ales ca independent, a declarat recent că va menține votul „împotrivă” în cazul noilor moțiuni, având o atitudine similară și în iulie. „Consider că aceste inițiative ar putea arunca Europa într-un haos inutil. Nu este logic să avem două moțiuni în septembrie, după ce una a fost respinsă în luna iulie”, a afirmat el. Deși nu este un susținător declarat al Ursulei von der Leyen, Ștefănuță a recunoscut că discursul ei privind starea națiunii și inițiativele propuse sunt realiste și necesare. El a menționat angajamentele sale legate de apărarea Europei și de condamnarea acțiunilor Israelului în Gaza.

Impactul unei eventuale căderi a Comisiei Europene

Vicepreședintele Parlamentului European a subliniat că executivul Uniunii Europene încearcă să răspundă preocupărilor cetățenilor, subliniind că ar fi inadecvat ca UE să fie aruncată într-o criză prelungită. O eventuală cădere a Ursulei von der Leyen ar însemna nu doar o pierdere personală, ci și o restartare a întregului proces de formare a Comisiei Europene. „Nu mi se pare o idee bună. Din grupul nostru, câțiva au semnat moțiunea celor de la Stânga, dar linia generală rămâne împotriva acestei inițiative”, a explicat el.

Puncte de vedere din grupurile politice europene

Punctul de vedere exprimat de Ștefănuță este împărtășit și de membrii grupului Renew din Parlamentul European. Vicepreședintele acestui grup, Dan Barna, a menționat că moțiunea precedentă inițiată de Gheorghe Piperea a fost respinsă cu succes. „Ne așteptăm ca această nouă abordare să fie utilizată frecvent în viitor. Majoritatea proeuropeană, centristă, care aspiră la o Europă mai stabilă și unită, este solidă, iar surprizele nu sunt așteptate. Totuși, subiectul va continua să fie adus în discuție, fie de extrema dreaptă, fie de cea stângă”, a adăugat Barna.

Vlad Voiculescu, un alt eurodeputat român, a condamnat vehement acțiunile Israelului în Gaza și a declarat că va vota împotriva ambelor moțiuni, chiar dacă una dintre ele abordează subiectul sensibil al acestui conflict.

Poziția Comisiei Europene față de situația din Gaza

Vlad Voiculescu a exprimat îngrijorarea sa cu privire la reacția Comisiei Europene în legătură cu evenimentele din Gaza, subliniind că poziția doamnei Ursula von der Leyen și a Comisiei a fost întârziată. El a subliniat că, în contextul în care organizații internaționale și organizații pentru drepturile omului, inclusiv din Israel, au calificat situația drept genocid, ar fi fost necesară o reacție europeană mai promptă. Voiculescu a apreciat, totuși, că recent a fost o schimbare pozitivă în discursul doamnei von der Leyen, dar a subliniat că „întârzierea impardonabilă” a reacției Comisiei ar putea constitui o temă pentru o moțiune de cenzură.

El a precizat că, deși o moțiune de cenzură este un act politic ce necesită o evaluare atentă, actuala Comisie are capacitatea de a îmbunătăți reacțiile sale fără a fi necesară demisia acesteia. Voiculescu a remarcat că există o contradicție între propunerea de suspendare a părții comerciale a Acordului de asociere UE-Israel și intențiile unor state de a coopta Israelul în proiecte de cooperare în cadrul programului SAFE al Comisiei Europene pentru dezvoltarea capabilităților de apărare.

Perspectiva asupra moțiunilor de cenzură

Eurodeputatul Gheorghe Piperea, din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a anunțat că va susține ambele moțiuni de cenzură depuse în Parlamentul European, chiar dacă una dintre acestea provine din partea extremei stângi. Piperea a menționat că, dacă cele două moțiuni din octombrie vor fi respinse, se va pregăti o a treia moțiune, susținută de un nou grup de europarlamentari, fără afiliere politică specifică. Aceasta ar urma să fie depusă în decembrie.

El a subliniat că mesajul acestor acțiuni este că Ursula von der Leyen nu mai beneficiază de aceeași susținere și că se observă o schimbare în modul în care este percepută. De asemenea, eurodeputatul Claudiu Târziu a declarat că va vota moțiunea depusă de grupul Patrioți pentru Europa, dar nu și pe cea a stângii radicale, evidențiind diviziunile politice din cadrul Parlamentului European.

Moțiunea Patrioților susținută de Claudiu Târziu

În cadrul unui briefing recent, Claudiu Târziu a anunțat că va susține moțiunea depusă de grupul Patrioților, subliniind că aceasta conține cele mai pertinente argumente bazate pe informațiile pe care le deține. Târziu a menționat că este familiarizat cu liniile generale ale documentului și a subliniat că reproșurile din cadrul moțiunii sunt similare cu cele pe care și le-ar formula și el, având în vedere că acestea au fost deja exprimate în cadrul unei moțiuni anterioare.

De asemenea, Târziu a precizat că nu va susține moțiunea Stângii, indiferent de șansele de reușită ale acesteia în comparație cu cele ale grupului Patrioților, invocând diferențele ideologice dintre cele două părți. El a explicat că, în opinia sa, moțiunea stângii va avea o susținere mai mică decât cea a Patrioților, argumentând că nu are sens să depui o moțiune doar pentru a fi prezent.

Critici la adresa Comisiei Europene

Târziu a adăugat că nu se regăsește în totalitate în obiecțiile stângii față de Comisia Europeană, deși a recunoscut că unele dintre acestea sunt „de bun simț”.

Declarațiile lui Șerban Dimitrie Sturdza

În aceeași notă, Șerban Dimitrie Sturdza, coleg de partid cu Târziu și fost membru AUR, a comentat situația actuală, menționând că poziția Ursulei von der Leyen este din ce în ce mai precar. Sturdza a subliniat că moțiunea votată recent este a zecea din istoria Parlamentului European și prima din ultimii zece ani. El a observat că, pe lângă moțiunea recent votată împotriva lui von der Leyen, se preconizează și continuarea acesteia cu alte două moțiuni, ceea ce ridică semne de întrebare asupra susținerii acesteia.

Sturdza a afirmat că, deși von der Leyen beneficiază în continuare de o sprijin considerabil, acest suport devine progresiv mai slab.

Sprijinul românilor în Parlamentul European

Este important de menționat că toți membrii români ai grupului ECR, precum și cei doi membri români ai grupului Deputaților neafiliați, au fost prezenți și au votat în favoarea moțiunii depuse de Gheorghe Piperea în luna iulie împotriva Comisiei Europene.