Când ANAF poate aplica poprire pe salariu. Ce procent din venitul lunar poate fi reținut

Poprirea veniturilor salariale: Măsura de executare silită a ANAF

Poprirea veniturilor salariale constituie una dintre cele mai frecvente metode de executare silită folosite de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru recuperarea datoriilor bugetare. Această măsură este reglementată de Codul de procedură fiscală, fiind completată de prevederile Codului de procedură civilă. Regulile stabilite definesc condițiile în care veniturile unei persoane pot fi reținute, limitele maxime admise și drepturile de apărare ale contribuabilului.

Deși poprirea este o măsură legală de executare silită, legislația stipulează clar limitele acesteia, asigurând astfel că o parte din salariul angajatului rămâne neafectată, permițându-i să-și acopere cheltuielile de trai zilnic.

Când poate ANAF să impună poprirea pe salariu

Conform Legii nr. 207/2015, privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, ANAF poate iniția acțiuni de executare silită în cazul în care debitorul nu își îndeplinește de bunăvoie obligațiile fiscale. Aceste acțiuni sunt demarate în scopul stingerii datoriilor fiscale existente.

Excepție fac situațiile în care se află în curs de soluționare o cerere de restituire sau rambursare, iar suma solicitată este egală sau depășește creanța fiscală datorată de debitor. Organul fiscal responsabil de administrarea creanțelor fiscale are dreptul să implementeze măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită, notificând contribuabilul ori de câte ori apar modificări legate de cazurile speciale de executare silită.

Tipurile de venituri care pot fi reținute

În conformitate cu Articolul 781 din Codul de procedură fiscală, orice sume urmăribile, inclusiv venituri și disponibilități bănești în lei sau valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, pot fi supuse executării silite prin poprire. Aceste sume pot fi deținute sau datorate debitorului de către terțe persoane, inclusiv bunurile mobile corporale deținute de un terț în numele debitorului.

În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, atât soldurile creditor ale conturilor, cât și încasările viitoare pot fi urmărite silit, respectând limitele stabilite. De asemenea, poprirea poate fi aplicată și asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale datorate debitorului, cu condiția ca ambele creanțe să fie certe și lichide. Aceasta se realizează la cererea creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc din circumscripția curții de apel unde debitorul își are domiciliul sau sediul.

Excepții de la executarea silită prin poprire

Nu sunt supuse executării silite prin poprire următoarele categorii de sume:

• Sumele destinate unei afectațiuni speciale, prevăzute de lege, asupra cărora debitorul nu are drept de dispoziție;
• Sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanțări primite de la instituții ori organizații, pentru derularea unor programe sau proiecte;
• Sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data la care a fost inițiată procedura de executare silită.

Data înființării popririi

În cazul în care pe același cont sunt stabilite mai multe popriri, termenul de trei luni pentru efectuarea plăților aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată, începând de la data înființării primei popriri.

Efectul înființării popririi

Conform Articolului 784, „Din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit, toate sumele și bunurile poprite devin indisponibile. Perioada de indisponibilizare se menține până la achitarea completă a obligațiilor stipulate în titlul executoriu, inclusiv pe durata suspendării urmăririi silite prin poprire. Terțul poprit nu va efectua nicio altă plată sau operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Când se popresc sume cu scadențe succesive, indisponibilizarea se aplică nu doar sumelor ajunse la scadență, ci și celor exigibile în viitor. Această indisponibilizare a sumelor de bani sau a bunurilor mobile va înceta doar în cazul în care debitorul consemnează, cu afectațiune specială, toate sumele necesare acoperirii obligațiilor pentru care a fost înființată poprirea, la dispoziția executorului judecătoresc, conform condițiilor stabilite. Debitorul va prezenta recipisa de consemnare executorului judecătoresc, care va informa imediat terțul poprit.

Ce procent poate reține ANAF din venitul lunar net

În conformitate cu Articolul 729, „Salariile și alte venituri periodice, pensiile din cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume plătite periodic debitorului și destinate asigurării mijloacelor de existență pot fi urmărite astfel:

• până la 50% din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;
• până la 33% din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Dacă există mai multe urmăriri asupra aceleași sume, urmărirea nu poate depăși 50% din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, cu excepția cazului în care legea prevede altceva.

Limitele urmăririi veniturilor bănești

Veniturile din muncă sau alte sume plătite periodic debitorului, menite să asigure mijloacele de existență, pot fi urmărite doar pentru partea ce depășește jumătate din cuantumul salariului minim net pe economie, în cazul în care acestea sunt mai mici decât acest salariu. Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensațiile acordate salariaților în cazul desființării contractului individual de muncă, precum și sumele destinate șomerilor nu pot fi urmărite decât pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri în caz de deces sau vătămări corporale, exceptând cazul în care legea prevede altceva.

Continuarea popririi în cazul schimbării locului de muncă

Poprirea rămâne valabilă și în situația în care debitorul își schimbă locul de muncă sau este pensionat. În aceste cazuri, terțul poprit va transmite documentele prin care a fost înființată poprirea la noua unitate de lucru a debitorului sau la organul de asigurări sociale competent, care va deveni terț poprit odată cu primirea acestor acte.

Venituri care nu pot fi urmărite

Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii oferite de stat, diurnele și alte indemnizații cu destinație specială stabilite prin lege nu pot fi urmărite pentru nicio datorie.

Începerea Executării Silite prin Comunicare a Somației

Executarea silită se activează prin transmiterea unei somații de către autoritățile fiscale. Conform reglementărilor ANAF, debitorul are la dispoziție un termen de 15 zile de la primirea somației pentru a stinge datoria sau pentru a notifica organul fiscal cu privire la dorința de a începe procedura de mediere. În cazul în care aceste condiții nu sunt îndeplinite, se vor continua măsurile de executare silită.

Procedura de Mediere

Somația este însoțită de un exemplar al titlului executoriu, ceea ce evidențiază formalitatea procesului. Dacă debitorul decide să inițieze procedura de mediere, acesta trebuie să informeze organul fiscal în termen de 15 zile de la primirea somației. În maxim 10 zile de la primirea notificării, autoritatea fiscală este obligată să organizeze o întâlnire cu contribuabilul pentru a discuta detaliile medierii, inclusiv clarificarea datoriei și stabilirea modalităților de plată.

Consecințele Nerespectării Termenelor

Dacă, la finalul celor 15 zile de la încheierea medierii, datoria nu este achitată sau nu se solicită o înlesnire la plată, organul fiscal va continua cu măsurile de executare silită. Această procedură este reglementată de Codul de procedură fiscală și de Codul de procedură civilă, care stabilesc cadrul legal pentru gestionarea acestor situații.