Cum putem aborda o problemă serioasă din Educație. Învățătoare: „Fiecare copil are propria poveste. E necesar să resimți ceva, altfel nu se poate.”

Abandonul școlar în România: o problemă alarmantă

Sistemul de învățământ din România se confruntă cu o criză profundă, având cea mai mare rată de abandon școlar din Uniunea Europeană. Această situație îngrijorătoare a fost evidențiată de un reporter care a vizitat o clasă cu copii din medii defavorizate, aceștia arătându-se dornici să participe la ore. Brîndușa Scarlat, o învățătoare dedicată, a revenit la catedră după 15 ani în care a activat în sectorul construcțiilor, cu scopul de a sprijini acești copii să evite abandonul școlar.

Activități educaționale în Chitila

Pe 16 iunie, în orașul Chitila, situat în apropierea Capitalei, șase copii de clasa a III-a se pregătesc să finalizeze anul școlar 2024-2025, având doar două zile până la predarea manualelor. La ora 9:00, învățătoarea le adresează o întrebare despre starea lor de spirit înainte de a începe a doua oră de română. Majoritatea copiilor arată semne de oboseală, însă Brîndușa le propune un joc energizant pentru a-i revitaliza.

Crearea unei comunități în clasă

După joc, copiii primesc roluri specifice în clasă: un asistent al învățătoarei, un responsabil cu curățenia, un altul care se ocupă de ștergerea tablei și un altul care face prezența. Învățătoarea reia un exercițiu pe care l-au practicat pe parcursul anului, întrebându-i: „Ce ne unește pe noi?”. Răspunsul venind în cor: „Echipa!”. Dialogul continuă cu întrebări despre identitatea lor de grup și viziunea comună, la care copiii răspund cu entuziasm.

Provocările întâmpinate de elevi

Clasa preluată de Brîndușa Scarlat la începutul anului școlar 2024-2025 este formată din copii care provin din medii vulnerabile, chiar și într-un oraș dezvoltat. Aceștia pot avea dificultăți de învățare, boli sau se pot confrunta cu diverse probleme familiale, cum ar fi părinți fără loc de muncă sau condiții de trai precare. Deși legea permite o clasă de maximum 25 de copii, numărul de elevi a scăzut, rămânând doar zece, dintre care șase erau prezenți în ziua vizitei.

Concluzie

Într-o clasă cu copii din medii vulnerabile, numărul acestora poate varia, iar provocările cu care se confruntă pot influența semnificativ parcursul educațional. Munca dedicată a învățătoarei Brîndușa Scarlat și a organizației care o sprijină este esențială pentru a le oferi acestor copii șanse reale de a evita abandonul școlar și de a-și construi un viitor mai bun.

Provocările și realizările copiilor din medii vulnerabile

Copiii din medii defavorizate se confruntă cu numeroase dificultăți, în special legate de situația familială. „Fiecare copil are povestea lui, iar povestirile lor sunt adesea dificile. Rolul meu este să fiu alături de ei, să le ofer sprijin academic și emoțional, să le dezvolt abilitățile și să le explic importanța școlii”, a declarat Brîndușa Scarlat, învățătoare dedicată, într-o discuție recentă.

Obiectivele educaționale

Brîndușa Scarlat își propune ca elevii să fie prezenți la școală cât mai des, să avanseze în următoarele clase și să își exprime gândurile. „Acești copii gândesc”, a subliniat ea, observând că elevii erau entuziasmați să participe la activitățile școlare, în ciuda provocărilor cu care se confruntau acasă.

Elevii se arătau dornici să răspundă, să caute și să descopere informații, fie că era vorba de scrierea datelor pe tablă cu numere romane, citirea propozițiilor complexe sau ascultarea muzicii lui Vivaldi. Într-un timp scurt, acești copii din clasa a III-a au dobândit o varietate de cunoștințe generale.

Rolul Teach for Romania

Brîndușa Scarlat a explicat că organizația Teach for Romania contribuie la dezvoltarea acestor copii, oferindu-le speranța și visurile de a avea un viitor mai bun. „Primul pas este să finalizeze școala, măcar până la clasa a VIII-a, a IX-a sau a X-a. Nu trebuie să devină toți contabili sau să urmeze un liceu; o școală profesională poate fi o opțiune excelentă pentru integrarea în piața muncii. Este esențial ca orele să fie atractive, având în vedere interesul lor pentru tehnologie”, a adăugat ea.

Întoarcerea în învățământ

Brîndușa Scarlat este una dintre învățătoarele pregătite de Teach for Romania, activând la o școală primară din Chitila, parte a Școlii Gimnaziale „Ion Vișoiu”. Această organizație non-guvernamentală își propune să formeze profesori valoroși, cu sau fără experiență anterioară în educație.

„Fără sprijinul Teach for Romania, nu aș fi avut curajul să devin profesor. După o absență de 15 ani din activitatea profesională, mi-am dat seama că nu aveam un bagaj adecvat pentru a-i ajuta pe acești copii. Chiar dacă aveam cunoștințe și experiență, mi-au lipsit metodele didactice și strategiile moderne de predare”, a explicat Brîndușa Scarlat.

Învățătoarea a revenit recent în învățământ, după o carieră de 15 ani în antreprenoriat, alături de familia sa. Această decizie reflectă angajamentul său față de educație și dorința de a face o diferență în viața copiilor din medii vulnerabile.

Reîntoarcerea în Învățământ: Povestea Brîndușei Scarlat

Brîndușa Scarlat, fostă antreprenoare, a decis să revină în învățământ după o carieră de 15 ani în domeniul afacerilor. La început, a găsit interesant rolul de antreprenor, dar după o perioadă de autocunoaștere, a realizat că nu se mai simțea împlinită în acel mediu. „Am simțit că pot mai mult”, a declarat ea.

Drumul către cariera didactică

Brîndușa a absolvit în 2008 Facultatea de Limbi Străine, specializarea Spaniolă-Română, având visul de a deveni profesoară de limbă și literatură română încă din copilărie. Însă, din cauza salariilor mici de atunci, a fost nevoită să aleagă o altă direcție. „Mama mea este profesoară, iar admirația pentru ea a influențat decizia mea. Pasiunea pentru literatură și psihologie m-a ghidat în carieră”, a spus ea.

Provocările întâlnite în carieră

La un liceu din Capitală, Brîndușa câștiga un salariu „de nouă ori mai mic” decât cel pe care îl avea ca asistent manager într-o firmă de construcții. Mulți dintre colegii săi au ales aceleași oportunități financiare, în loc să rămână în învățământ, chiar dacă aveau potențialul de a face o carieră educațională.

Sfaturi pentru tinerii care vor să devină profesori

În ciuda provocărilor, Brîndușa a reușit să transforme pasiunea sa pentru educație într-o vocație. Ea subliniază importanța simțirii în această meserie: „Trebuie să simți ceva. Nu există o rețetă standard, trebuie să te adaptezi constant la nevoile copiilor.” Aceasta menționează că tinerii care aspiră să devină profesori ar trebui să vină cu creativitate și dragoste pentru elevi.

Reflecții asupra carierei și viitorului educațional

Brîndușa recunoaște că, dacă ar fi devenit profesor imediat după facultate, nu ar fi fost pregătită pentru provocările întâlnite în învățământ, mai ales cu copii provenind din medii vulnerabile. „Un program de autocunoaștere și dezvoltare personală pentru tineri ar fi de mare ajutor. La o vârstă fragedă, este normal să îți dorești rezultate, dar eu îmi doresc să aduc copiii la școală”, a subliniat ea.

Brîndușa Scarlat consideră că problema principală în rămânerea în învățământ a fost salariul, iar statul trebuie să continue să promoveze creșterea acestuia pentru a atrage și menține tinerii în educație.

Îndrumări pentru viitorii profesori

În alegerea unei meserii în domeniul educației, este important ca viitorii educatori să fie ghidați de diverse aspecte esențiale. „Dacă simți că vrei să fii înconjurat de copii, de aici înveți restul. Este important să fii deschis, să te adaptezi, să fii flexibil și să ai reziliență, deoarece intri într-un sistem ierarhic. Pe lângă această vocație și pasiune, trebuie să simți că dorești cu adevărat să contribui în acest mediu”, a declarat o învățătoare experimentată.

Formarea educațională a profesorilor

Brîndușa Scarlat, o învățătoare care a participat la cursurile organizației Teach for Romania, a evidențiat importanța formării profesionale în educație. Între această organizație și Ministerul Educației există un protocol care facilitează angajarea profesorilor după parcurgerea unui curs intensiv de formare. „Formarea oferită este un proces accelerat și foarte intens, iar programul include o perioadă extinsă de integrare și o academie de trei săptămâni. Am beneficiat de un parcurs deja stabilit de cei de la Teach for Romania, care m-au învățat despre cultura reușitei și despre nevoile copiilor”, a subliniat ea.

Provocările sistemului educațional din România

Conform statisticilor, situația educațională din România este alarmantă. Rata abandonului școlar este de 16% în România, semnificativ mai mare decât media europeană de 9% în 2023. De asemenea, analfabetismul funcțional reprezintă o problemă serioasă, cu un studiu recent care arată că 20% dintre adulți nu pot înțelege un text simplu, iar un sfert dintre aceștia nu pot rezolva calcule elementare.

Direcții pozitive în educație

Cu toate acestea, Brîndușa Scarlat a afirmat că, în ultimii ani, sistemul de învățământ din România a început să adopte direcții mai eficiente. „Lucrurile sunt gândite foarte bine, iar statul trebuie să se asigure că aceste idei sunt implementate corect”, a adăugat ea. Programa școlară este aliniată la standardele europene de mai bine de un deceniu, iar accentul s-a mutat de la predarea pură a informațiilor la dezvoltarea competențelor. „Nu mai predăm cunoștințe de tip clasic, ci ne concentrăm pe aplicarea acestora în viața de zi cu zi”, a explicat învățătoarea.

Schimbarea mentalității în educație

Brîndușa Scarlat a subliniat necesitatea unei schimbări de mentalitate în rândul educatorilor. „Trebuie să ne deschidem la minte pentru a garanta că, în câțiva ani, vom ajunge la un nivel mai ridicat de educație.” De asemenea, ea a menționat că această schimbare se resimte și în cadrul Inspectoratului Școlar din Ilfov, deși implementarea este un proces mai lent.