Moșii de vară: O sărbătoare a pomenirii celor adormiți
Moșii de vară, cunoscuți și sub denumirea de Sâmbăta Morților, reprezintă o zi semnificativă de comemorare a celor care au trecut în neființă, conform tradiției Bisericii Ortodoxe Române. În anul 2025, această zi va fi marcată sâmbătă, pe 7 iunie, în ajunul Duminicii Rusaliilor.
Conform credinței populare, în această perioadă, sufletele celor plecați se întorc temporar printre cei vii, așteptând rugăciuni, daruri simbolice și milostenii din partea celor rămași. Aceste gesturi de pomenire, cunoscute popular sub denumirea de „pomeni”, au rolul de a aduce mângâiere sufletelor din lumea de dincolo și de a întări conexiunea spirituală între cele două lumi.
Semnificația sărbătorii Moșilor de vară
Această zi, cu o profundă semnificație liturgică și spirituală în calendarul ortodox, este dedicată pomenirii generale a tuturor celor adormiți. Conform rânduielii bisericești, Moșii de vară fac parte din cele două sâmbete principale rezervate rugăciunii colective pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice:
- Sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de Carne, cunoscută și sub numele de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, denumită „Moșii de iarnă”;
- Sâmbăta care precede Duminica Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), cunoscută ca „Moșii de vară”.
Alimentele oferite de pomană în Sâmbăta Morților, Moșii de vară 2025
Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri asociate cu Moșii de vară este împărțirea alimentelor de pomană pentru sufletele celor adormiți. În primele ore ale dimineții, credincioșii se îndreaptă spre biserici pentru a participa la Sfânta Liturghie, urmată de slujba parastasului, un moment dedicat rugăciunii colective pentru odihna sufletelor celor plecați.
După finalizarea slujbei, se împart pachete cu mâncare, băutură și alte daruri pregătite special pentru această ocazie. Printre alimentele oferite cu ocazia Moșilor de vară se numără plăcinte, carne de miel, ceapă și usturoi verde, orez cu lapte și cireșe. Acestea sunt de obicei însoțite de colivă, colaci, lumânări aprinse și vase de lut sau porțelan, iar oferirea lor se face cu formule tradiționale precum „Dumnezeu să-i ierte” sau „Să fie primit”.
Numărul farfuriilor oferite de pomană în Sâmbăta Morților
Numărul farfuriilor sau vaselor oferite de pomană în Sâmbăta Morților nu este stabilit canonic, dar tradițiile populare și obiceiurile locale pot influența acest aspect. Astfel, se obișnuiește ca 5, 7 sau 9 farfurii să fie împărțite de pomană. Uneori, se consideră că se oferă câte farfurii sunt necesare pentru fiecare suflet pomenit din familie, cum ar fi pentru părinți, bunici sau frați.
În anumite regiuni, gospodinele aleg să ofere 12 farfurii, simbolizând cei 12 Apostoli sau o „pomană completă”. În tradiția ortodoxă românească, numerele impare sunt asociate cu pomenirea morților, simbolizând viața incompletă și trecerea în lumea de dincolo. Acest obicei de a oferi de pomană nu este doar un gest de milostenie, ci și o expresie a credinței că rugăciunile și faptele bune făcute în numele celor adormiți le pot aduce alinare și lumină în viața de dincolo.
În multe zone ale țării, pomana este dusă și la cimitir, unde se tămâiază mormintele, se aprind lumânări și se rostește o rugăciune în liniște.
Semnificația Moșilor de Vară
În timpul slujbelor religioase și al momentelor de rugăciune, lumânările rămân aprinse, simbolizând lumină și pomenire veșnică. Conform credinței populare, liniștea sufletelor celor adormiți și revenirea lor în lumea de dincolo depind atât de generozitatea ofrandelor aduse în numele lor, cât și de respectarea cu strictețe a tradițiilor. Astfel, pomenile oferite și respectarea obiceiurilor tradiționale sunt considerate esențiale pentru a asigura odihna sufletelor întru Domnul.
Tradiții și Obiceiuri de Moșii de Vară
Cu ocazia Moșilor de vară, pe lângă participarea la slujbele religioase și oferirea de daruri de pomană, se păstrează o serie de tradiții și obiceiuri cu rădăcini adânci în credințele populare românești. În ziua sărbătorii, munca este interzisă, deoarece se crede că aceasta ar putea supăra spiritele. De asemenea, nu se spală haine și nu se face curățenie, pentru a nu deranja liniștea celor adormiți. Este de asemenea evitată somnul la amiază, din teama ca sufletele morților să vină și să bântuie casa.
Se consideră că răscrucile de drumuri sunt locuri unde se adună duhuri, de aceea se evită trecerea prin aceste zone. În anumite regiuni, pomii fructiferi tineri sunt legați cu panglici colorate, simbolizând viața și reînnoirea spirituală. În unele sate din Moldova, se pune cenușă la răscruci pentru a preveni rătăcirea sufletelor. În Oltenia, de praznic se oferă mâncăruri calde, precum sarmale, orez cu lapte și plăcinte, alături de caș, ouă și lapte prins, toate servite în vase ceramice împodobite cu frunze de nuc. Femeile mai în vârstă afirmă că „pomana de Moși îți ține casa întreagă și binecuvântată”.
În Transilvania, ritualul praznicului este solemn și implică întreaga comunitate. Se aduc la biserică colaci mari, numiți „pupuri”, care sunt oferiți oamenilor, împreună cu colivă și țuică. De asemenea, mormintele sunt împodobite cu ștergare țesute în casă, iar în ziua praznicului se aprind lumânări groase, care ard până la capăt.
