Rusia a respins, joi, acuzațiile de ingerință în alegerile prezidențiale din România, calificându-le drept „absurde” și „nefondate”. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, în urma unor speculații privind influența rusă asupra procesului electoral. Mesajul a fost distribuit și de Ambasada Rusiei în România.
„Campania pentru alegerile prezidențiale din România este însoțită de un val fără precedent de isterie anti-rusă, având ca scop influențarea conștiinței și voinței cetățenilor români. Respingem ferm aceste acuzații, pe care le considerăm lipsite de temei. Rusia nu se implică în treburile interne ale altor state”, a declarat Maria Zaharova.
Ambasada Rusiei a criticat, de asemenea, intervenția Departamentului de Stat al SUA, care a acuzat Moscova de „activități cibernetice maligne” menite să influențeze alegerile. Potrivit Washingtonului, astfel de acțiuni ar putea avea „consecințe negative grave” pentru democrația românească.
SUA și România denunță ingerințele ruse
De cealaltă parte, autoritățile române și americane susțin că există dovezi clare privind implicarea Rusiei. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a desecretizat joi informații care arată că finanțarea campaniei lui Călin Georgescu, un candidat naționalist proeminent, a inclus un milion de euro investiți pe TikTok. În plus, au fost identificate atacuri cibernetice din partea unui actor statal asupra infrastructurilor IT&C utilizate în procesul electoral.
„Românii au dreptul să-și aleagă președintele fără interferențe externe. Progresele realizate de România în ancorarea sa în comunitatea transatlantică nu pot fi compromise de actori străini”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a subliniat, la summitul OSCE, că Rusia desfășoară „un efort bine finanțat de a influența alegerile prezidențiale din România”.
Acuzații asupra rețelelor extremiste
În plus, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a raportat că susținătorii lui Călin Georgescu ar include membri ai unor grupuri extremiste de dreapta și organizații religioase implicate în narative proruse. Aceste grupuri ar fi fost implicate în promovarea și cumpărarea de voturi, punând sub semnul întrebării integritatea procesului electoral.
Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România ar fi trebuit să aibă loc pe 8 decembrie. Pe fondul tensiunilor legate de acuzațiile de interferență externă, CCR a anulat turul 1 al alegerilor prezidențiale iar tot procesul electoral va fi reluat în perioada următoare după programul stabilit de noul executiv.
BC
