Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov
Pe 27 octombrie, credincioșii ortodocși din întreaga țară celebrează pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureștiului. Această sărbătoare a devenit un simbol al credinței, iar pelerinajul la racla cu moaștele sale de la Catedrala Patriarhală reprezintă una dintre cele mai impresionante și emoționante manifestări religioase din România.
În acest an, alături de moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, în Baldachinul Sfinților de pe Dealul Patriarhiei se află și moaștele altor sfinți, precum Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, Sfinții Împărați Constantin și Elena, Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul și Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț.
Cine a fost Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov
Sfântul Dimitrie cel Nou s-a născut în perioada împăraților vlaho-bulgari Petru și Asan, în secolul al XIII-lea, într-un sat de pe malul bulgăresc al Dunării numit Basarabov, în apropiere de actualul oraș Ruse, Bulgaria. Provenind dintr-o familie simplă, dar credincioasă, el a ales din tinerețe calea smereniei și a rugăciunii, trăind ca sihastru într-o peșteră din apropierea satului său, dedicându-se postului și rugăciunii.
Detaliile vieții sale sunt puține. Se știe că a îmbrăcat haina monahală la o mănăstire situată într-o peșteră din apropiere de satul său. Potrivit scrierilor vechi, înainte de a muri, Sfântul Dimitrie și-a așezat trupul între două lespezi de piatră în albia râului Lom, unde a rămas ascuns timp de secole. Trupul său a fost descoperit în mod minunat în jurul anului 1685, când o fetiță bolnavă a avut o vedenie care a condus localnicii la locul unde se aflau moaștele sale. Acestea s-au dovedit a fi neputrezite și răspândeau o mireasmă plăcută, semn al sfințeniei.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, nu trebuie confundat cu Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, deși datele de prăznuire ale celor două figuri sunt apropiate în calendarul ortodox.
Ocrotitorul Bucureștiului
Între anii 1768-1774, pe timpul războiului ruso-turc, generalul rus Petru Saltîkov a dorit să ducă moaștele Sfântului Dimitrie în Rusia. Totuși, mitropolitul Grigorie al II-lea al Țării Românești a intervenit, iar moaștele au fost aduse la București pentru a fi protejate de distrugerile războiului. De atunci, acestea se află la Catedrala Patriarhală, devenind un simbol al credinței și speranței pentru locuitorii Capitalei.
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a fost declarat Ocrotitor al Bucureștilor în anul 1792, în timpul păstoririi Mitropolitului Filaret al II-lea. Datorită cinstirii sale, Patriarhul Justinian Marina a propus generalizarea cultului său în Biserica Ortodoxă Română, iar în anul 1955 a fost oficial canonizat.
Atât Biserica Ortodoxă Română, cât și Biserica Ortodoxă Bulgară îi prăznuiesc memoria pe 27 octombrie. Cu acest prilej, la Catedrala Patriarhală din București, racla cu sfintele sale moaște este expusă spre închinare credincioșilor, într-o atmosferă de profundă evlavie și rugăciune.
Pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou
Pelerinajul dedicat Sfântului Dimitrie cel Nou atrage anual numeroși credincioși, care vin să se închine și să ceară ajutorul acestui sfânt, simbol al speranței și al credinței în București.
Pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou
Unul dintre cele mai importante momente ale sărbătorii este pelerinajul la racla cu sfintele moaște, amplasată în baldachin pe Dealul Mitropoliei. Mii de credincioși, veniți din diverse colțuri ale țării, așteaptă ore în șir pentru a se închina și a solicita ajutorul Sfântului. Participarea la hramul Sfântului Dimitrie este văzută ca o datorie sufletească și o formă de recunoștință pentru binefacerile primite.
Pelerinajul din acest an, organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, se va desfășura în perioada 19-29 octombrie.
Programul pelerinajului în Capitală
Luni, 27 octombrie 2025
- 09:30 – 12:30 – Sfânta Liturghie arhierească, oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și un sobor de preoți și diaconi, la Altarul de Vară;
- 17:00 – 21:30 – Slujba Privegherii pentru cinstirea Sfântului Ierarh Iachint, Mitropolitul Țării Românești, și a Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, în Catedrala Patriarhală.
Marți, 28 octombrie 2025
- 09:30 – 12:30 – Sfânta Liturghie, oficiată în Catedrala Patriarhală;
- 16:00 – 18:00 – Slujba Vecerniei și Paraclisul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, în Catedrala Patriarhală.
Miercuri, 29 octombrie 2025
- 09:00 – 10:30 – Sfânta Liturghie, oficiată în Catedrala Patriarhală;
- 16:00 – 18:30 – Slujba Vecerniei și Paraclisul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, în Catedrala Patriarhală.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dimitrie cel Nou
Milostenie și bucate de post
În această zi, tradiția recomandă să se facă milostenie, împărțind mâncare de post, colaci, mere, nuci, vin și alte roade ale toamnei celor nevoiași. În unele sate, femeile pregătesc plăcinte cu dovleac sau pâine caldă, pe care le oferă în amintirea celor adormiți.
Zi de rugăciune și odihnă
Conform tradiției populare, în ziua Sfântului Dimitrie cel Nou nu se lucrează, pentru a păstra binecuvântarea Sfântului asupra casei și a gospodăriei, iar animalele să fie ferite de boli și necazuri. Aceasta este o zi dedicată odihnei, rugăciunii și faptelor bune, în care oamenii caută să-și curățe sufletul prin credință și milostenie.
În credința românească, Sfântul Dimitrie este considerat vestitorul iernii, ocrotitorul casei și al animalelor. Se spune că, din această zi, vremea începe să se răcească, iar gospodarii încep pregătirile pentru sezonul rece.
