Degradarea vieții bătrânilor în România
România se confruntă cu o situație alarmantă în ceea ce privește calitatea vieții persoanelor în vârstă, în special după vârsta de 65 de ani. Acest aspect se reflectă în toate domeniile, de la accesul la servicii medicale până la integrarea socială. Lipsa medicilor geriatri este o problemă majoră, ceea ce îngreunează speranțele celor în vârstă pentru o viață mai bună. Sociologii observă: „Speranța de viață crește, însă speranța de viață sănătoasă scade”.
Exemplul Spitalului Județean Bihor
Camera de gardă a Spitalului Județean Bihor este un exemplu elocvent al problemelor cu care se confruntă o țară îmbătrânită. Specialiștii în geriatrie sunt extrem de rari, iar Hadrian Borcea, medic-șef UPU-SMURD Bihor, subliniază creșterea rapidă a numărului pacienților cu vârsta de peste 75-80 de ani. „În aproape 99% din cazuri, patologiile sunt combinate”, adaugă el, evidențiind complexitatea problemelor de sănătate ale acestei categorii de pacienți.
Încercările pacienților
Elena Tăut, în vârstă de 88 de ani, se confruntă cu mai multe afecțiuni cronice grave, dar găsește sprijin în nepoțica ei de șase ani, care o încurajează prin apeluri telefonice. „Buni, nu plânge, că o să te vindeci”, îi spune aceasta, aducându-i puțină alinare în momente dificile. De asemenea, există bătrâni care, în urma accidentelor, depind complet de ajutorul familiei sau al rudelor. Chiar și în fața durerilor, unii dintre ei reușesc să facă haz de necaz. Liviu Bungău, un pacient, a spus: „Bătrânețe haină grea, ce n-aș da să scap de ea.”
Frica și neglijarea vârstnicilor
O altă problemă gravă este frica cu care se prezintă mulți dintre vârstnici la spital. Florica Hanga, asistent social la Spitalul Județean Bihor, afirmă că „sunt foarte mulți vârstnici care sunt neglijați și temători”. Aceștia se tem nu doar de problemele medicale, ci și de posibile abuzuri fizice, emoționale sau psihologice, ceea ce, din păcate, se întâmplă frecvent.
Provocările geriatriei în România
Geriatria este specialitatea medicală dedicată gestionării degradării organismului la vârste înaintate. Deși România a înființat în 1952 primul institut de geriatrie din lume, numărul specialiștilor în acest domeniu este extrem de limitat. Hadrian Borcea a menționat că „nu cred că sunt mai mulți de câte degete am eu la mâini”, iar numărul locurilor disponibile la rezidențiat este extrem de scăzut, cu doar 2-3 locuri pe țară.
Concluzii
Adrian Hatos, sociolog, subliniază că, în ciuda creșterii speranței de viață, speranța de viață sănătoasă este în scădere. Este esențial să creștem nivelul de trai și să facem viața vârstnicilor prețioasă. România se numără printre țările europene cu cele mai mari rate de sedentarism în rândul persoanelor de peste 65 de ani, ceea ce agravează și mai mult situația acestora.
