Victor Ponta, un nou capitol în cariera politică
Victor Ponta, fost lider al Partidului Social Democrat (PSD) și fost prim-ministru, a decis să candideze pentru funcția de președinte al României ca independent. Acesta adoptă un discurs similar cu cel al lui George Simion, cu care are atât atacuri, cât și similitudini. De asemenea, Ponta a fost acuzat în trecut de legături cu regimuri autocrate, precum cele din China și Turcia, dar acum își promovează relațiile cu oameni apropiați de Donald Trump.
În această perioadă, Digi24.ro publică portretele celor 11 candidați pentru alegerile prezidențiale, concentrându-se pe cinci aspecte esențiale: avere, studii, experiență profesională, experiență politică și controverse.
Cariera politică a lui Victor Ponta
Victor Ponta s-a născut în 1972 în județul Gorj. A absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea București în 1995. Conform CV-ului său, între 1995 și 2002 a participat la cursuri organizate de diverse instituții, inclusiv FBI, Banca Națională a Greciei și OLAF, axate pe combaterea infracționalității și a spălării banilor.
Înainte de a intra în politică, Ponta a avut o carieră în justiție, lucrând ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (1995-1998) și la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție (1998-2001). În 2001, a fost numit în Guvernul Adrian Năstase, unde a îndeplinit funcția de șef al Corpului de Control al Guvernului.
În 2002, Ponta a devenit președinte al Tineretului Social Democrat, funcție pe care a deținut-o până în 2006, când a fost ales vicepreședinte al PSD, poziție pe care a ocupat-o până în 2010. În același an, el a preluat conducerea PSD de la Mircea Geoană, în urma înfrângerii acestuia în alegerile prezidențiale din 2009.
În 2011, Ponta a semnat, împreună cu Crin Antonescu și un lider al Partidului Conservator, actul de înființare a Uniunii Social Liberale (USL). Această alianță a fost esențială în ascensiunea sa la Palatul Victoria în 2012. USL, formată din PSD, PNL, PC și UNPR, a devenit principala opoziție împotriva președintelui Traian Băsescu, reușind să îl suspende pentru a doua oară în același an.
În iulie 2012, USL, care avea majoritate în Parlament și controla Guvernul, a demis Avocatul Poporului și președinții celor două Camere ale Parlamentului, limitând astfel competențele Curții Constituționale și suspendându-l pe președintele Băsescu. Comisia de la Veneția a declarat aceste acțiuni ca fiind „problematic” din punct de vedere al constituționalității și al statului de drept. Evenimentele din iulie 2012 au fost interpretate de presă drept „un puci” organizat de USL, iar relația dintre Ponta și Antonescu a fost marcată de tensiuni, ambii acuzați reciproc de minciună, culminând cu decizia PNL din 2014.
Retragerea din Guvern și Alegerile Prezidențiale
În 2014, Victor Ponta a fost candidatul la alegerile prezidențiale, în care a fost învins în turul al doilea de Klaus Iohannis, reprezentantul PNL. În primul tur, Ponta a obținut 3,8 milioane de voturi, câștigându-l cu 40%, iar în al doilea tur a strâns 5,2 milioane de voturi, având 45% din voturi, comparativ cu 54% obținute de Iohannis. Activitatea sa la conducerea Guvernului a continuat până pe 4 noiembrie 2015, când a demisionat în urma protestelor masive generate de tragedia de la Colectiv.
Activitatea Politică Ulterioară
Ponta a fost președinte al PSD până în iulie 2015, când a ales să se retragă din fruntea partidului din cauza unui dosar de corupție. Cu toate acestea, el a rămas activ în politică, demisionând din PSD în 2017 din cauza unui conflict cu Liviu Dragnea. A fondat ulterior partidul Pro România, împreună cu Daniel Constantin, fostul lider al PC, cu care a colaborat anterior în cadrul USL. Totuși, Pro România nu a reușit să obțină un loc în Parlament în 2020.
În 2021, Ponta a înființat o firmă de consultanță politică și a început să se concentreze pe activități recreative, precum golf. În 2023, a fost numit consilier onorific al premierului Ciolacu, având responsabilități în domeniul relațiilor internaționale. Deși a avut o perioadă de colaborare cu Ciolacu și s-a reînscris în PSD, Ponta a fost ulterior demis din funcția de consilier onorific și exclus din partid, în contextul pregătirilor pentru alegerile prezidențiale din 2025.
Controverse și Acuzații
Victor Ponta a fost primul prim-ministru român acuzat de plagiat în legătură cu teza sa de doctorat. În 2012, revista Nature a raportat că Ponta a plagiat peste jumătate din lucrările sale publicate în 2003 sub coordonarea lui Adrian Năstase. Deși, în 2016, Ministerul Educației i-a retras titlul de doctor și Universitatea București a confirmat plagiatul pe 115 din cele 297 de pagini, în 2024, Ponta a reușit să obțină anularea acestei decizii printr-o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Această decizie a fost considerată administrativă, dat fiind că plagiatul nu a fost dovedit în instanță.
Mandatul său a fost marcat de controversa legată de alegerile din 2014, când mii de români din diaspora au acuzat Guvernul că le-a restricționat dreptul de a vota, fiind nevoiți să aștepte la cozi foarte lungi. De asemenea, în perioada în care a fost prim-ministru, Ponta a fost trimis în judecată într-un dosar cunoscut sub numele de „Turceni-Rovinari” sau „Ponta-Șova”, fiind acuzat de procurorii DNA de fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani. Se susținea că Ponta ar fi beneficiat de sume de bani de la firma de avocatură a lui Dan Șova, care avea contracte cu Complexul Rovinari – Turceni. În 2023, însă, atât Ponta, cât și Dan Șova au fost achitați definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a stabilit că „nu există fapte care să constituie infracțiuni”.
Victor Ponta și dosarele de corupție
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis un alt dosar în 2016, în care Victor Ponta a fost pus sub control judiciar. Acesta a fost acuzat că a folosit influența sa de lider al PSD pentru a-l susține pe Sebastian Ghiță pe un loc eligibil în alegerile parlamentare din 2012, în schimbul unei sponsorizări de 220.000 de euro pentru a-l aduce în România pe fostul premier britanic Tony Blair. Dosarul a fost clasat în 2022.
Legătura cu Sebastian Ghiță
Sebastian Ghiță, actualmente fugit în Serbia și anchetat în mai multe cazuri de corupție legate de contracte IT obținute prin firme pe care le controla, este un cunoscut apropiat al lui Victor Ponta. Cei doi nu doar că au fost cercetați împreună în cadrul dosarului, dar au și păstrat legătura, mergând în vacanțe împreună. Ponta a confirmat această relație într-un interviu recent, menționând că au discutat în ultima perioadă fără a aborda subiectul României.
Renunțarea la cetățenia sârbească
Victor Ponta a fost nevoit să renunțe la cetățenia sârbească pentru a putea candida la alegerile prezidențiale din luna mai. În campania electorală din 2014, fostul președinte Traian Băsescu a afirmat că Ponta a fost ofițer acoperit al Serviciului de Informații Externe (SIE) între 1997 și 2001. Ponta a respins aceste acuzații, calificându-le drept „minciuni”, în timp ce SIE a comunicat Parlamentului că niciunul dintre candidații de atunci nu era ofițer acoperit.
Activitatea de consilier onorific
Până recent, Victor Ponta a fost consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu. De asemenea, Captura.ro a raportat că acesta a desfășurat afaceri cu importante companii din Turcia și China, dar și cu entități care au legături cu fonduri publice. În perioada în care a fost prim-ministru, Ponta a declarat că a consolidat relația dintre România și China, atingând „nivelul cel mai înalt” printr-un Parteneriat Strategic.
Proiecte majore și controversate
În calitate de prim-ministru, Victor Ponta a semnat un memorandum de 6,5 miliarde de euro cu China pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, dar acest proiect a fost anulat la solicitarea Ministerului Economiei în 2020.
Declarația de avere
În declarația sa de avere depusă la Biroul Electoral Central, Victor Ponta nu a inclus niciun teren, dar a specificat că deține trei apartamente: unul în București (cumpărat în 2012) și două în Turcia și Emiratele Arabe Unite (achiziționate între 2021 și 2022). Apartamentul din Turcia are o suprafață de 200 de metri pătrați, iar cel din Emiratele Arabe Unite de 82 de metri pătrați.
De asemenea, Ponta a menționat că deține un autoturism Smart (fabricat în 2012) și o colecție de ceasuri, evaluată la 20.000 de euro, dobândită între 2023 și 2024. În plus, el are 134.000 de euro în 10 conturi bancare din România și Turcia și așteaptă să recupereze 190.000 de lei de la PSD Dâmbovița, organizația cu care a intrat în Parlament.
Din declarația de avere reiese că Victor Ponta a încasat 19.295 de lei.
Victor Ponta și declarațiile sale recente
În ultima perioadă, Victor Ponta a fost subiect de discuție datorită mai multor aspecte din viața sa profesională și personală. Se știe că a primit fonduri de la o companie al cărei nume a fost păstrat anonim, precum și 240.000 de lei de la Camera de Comerț și Industrie a României. De asemenea, Ponta este acționar la VP Project Advisers SRL.
Un detaliu interesant este absența din declarația sa de avere a unei vile situate într-un complex care găzduiește cel mai mare teren de golf din România, deținut de un om de afaceri turc, conform unor surse media.
Asociațiile din care face parte
În declarația sa de interese, Victor Ponta este menționat ca membru fondator în mai multe asociații, printre care: Asociația pentru Promovarea Tinerilor, APPSDTR, Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale (ADIRI), Lex Euro Partners și Asociația Black Sea Regional Cooperation Projects 2020.
Opinile lui Victor Ponta
Recent, în cadrul unei intervenții la Digi24, Ponta a declarat că intenționează să formeze un nou guvern, care nu va include neapărat toate partidele, ci pe cele care doresc să participe și care au oameni competenți. El a subliniat importanța unui tip de patriotism economic pentru viitorul țării.
Referitor la Călin Georgescu, Ponta a afirmat că, dacă s-ar dovedi că există un dosar politic împotriva acestuia, l-ar grația ca președinte. „Cred că are legătură cu candidatura domniei sale”, a explicat Ponta.
Ponta a comentat și asupra relațiilor internaționale, menționând că suspendarea intrării în Visa Waiver este o consecință a lipsei de contact a liderilor români cu administrația americană. El a subliniat că va folosi relațiile sale cu oficialii americani pentru a sprijini România.
„Americanii nu doar că nu trebuie să se retragă din Europa de Est, ci trebuie să-și întărească prezența aici. Armata americană este o garanție importantă pentru România împotriva amenințărilor din partea Rusiei”, a adăugat el.
În ceea ce privește politica fiscală, Ponta a criticat schimbările rapide ale regimului fiscal, afirmând că eliminarea facilităților pentru sectorul IT și pentru agricultură este o „crimă” împotriva României, subliniind că aceste sectoare sunt esențiale pentru dezvoltarea țării.
Concluzie
Victor Ponta continuă să fie o figură influentă în peisajul politic românesc, având opinii ferme cu privire la viitorul guvernării și la relațiile internaționale ale României. Declarațiile sale recente ar putea influența direcția politică a țării în perioada următoare.
Leave a Reply