Declarațiile lui Marcel Boloș privind deficitul bugetar
Marcel Boloș a afirmat, vineri, că nu este sigur în ce măsură Comisia Europeană va accepta o reducere a cheltuielilor ca metodă de diminuare a deficitului bugetar. În cazul în care executivul european va da undă verde acestei propuneri, va fi necesară modificarea planului fiscal și a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce este „puțin probabil”, a subliniat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Această ajustare a cheltuielilor nu poate fi realizată fără reformele incluse în planul fiscal și în PNRR, care trebuie implementate pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice. Suntem conștienți că avem angajamente față de Comisia Europeană, care contribuie la respectarea deficitului bugetar. Aceste angajamente sunt clar stipulate”, a declarat Boloș în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria.
Provocările legate de colectarea veniturilor
Ministrul a adăugat că, de-a lungul timpului, au existat inițiative pentru reducerea cheltuielilor publice și combaterea evaziunii fiscale. „Am estimat constant că vom îmbunătăți colectarea veniturilor prin măsuri de combatere a evaziunii fiscale, dar nu am observat un impact bugetar semnificativ în execuția bugetară”, a explicat Boloș. El a exprimat incertitudinea cu privire la posibilitatea ca Comisia Europeană să fie de acord cu o reducere a cheltuielilor, având în vedere că aceste măsuri nu au dat rezultate vizibile până acum.
Reforma fiscală și reducerea cheltuielilor
Conform oficialului, reforma fiscală și reducerea cheltuielilor sunt aspecte interdependente. „Dacă dorim să adoptăm o abordare diferită, aceasta trebuie să fie acceptată de Comisia Europeană, ceea ce ar presupune modificarea planului fiscal și a PNRR. Această modificare pare a fi improbabilă”, a adăugat Marcel Boloș.
Problemele modelului de finanțe publice
Boloș a evidențiat că modelul de finanțe publice din România se confruntă cu dificultăți, lucru care este evident în indicatorii macroeconomici. „Este clar că modelul nostru de finanțe publice are probleme, vizibile în evoluția deficitului bugetar. De exemplu, în aprilie, deficitul a fost de 2,95%, iar comparativ cu aprilie 2024, nu se poate face o comparație corectă. În acea lună, au fost efectuate plăți anticipate pentru pensii, ceea ce a dus la un deficit de 3,24%”, a subliniat ministrul PNL.
Problemele Finanțelor Publice în România
România se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice, având în vedere cadrul de reglementare european în domeniu. Boloș a subliniat că evaluarea acestei sustenabilități se realizează prin intermediul indicatorilor de deficit bugetar și al datoriei publice, care sunt monitorizați de Comisia Europeană pentru toate statele membre. Este necesar să se implementeze măsuri pentru a aborda deficitul operațional, care se referă la cheltuielile de funcționare ale statului ce nu sunt acoperite din veniturile curente.
În simulările efectuate în cadrul Ministerului Finanțelor, s-a estimat că problema deficitului operațional ar putea fi rezolvată abia în anul 2028, dar acest lucru depinde de implementarea reformei fiscale.
Salariile din Sectorul Public și Impactul Bugetar
Ministrul Boloș a declarat că majorarea salariilor în sectorul public pentru anul 2024, conform legii salarizării unice, nu a fost inclusă în buget. Anul 2024 este marcat de recalcularea pensiilor, având un impact bugetar semnificativ de 33 de miliarde de lei. De asemenea, este important de menționat că măsurile de creștere a salariilor, care vizează profesori, medici, personal din sistemul de apărare națională și ordine publică, nu au fost bugetate. Această decizie a fost luată de coaliția de guvernare, iar Boloș a avertizat că aceste creșteri nebugetate riscă să devieze de la traiectoria de deficit bugetar stabilită.
Investiții Record pentru România
Pe de altă parte, Boloș a evidențiat faptul că anul trecut, investițiile au atins un nivel record de 120 de miliarde de lei, marcând cel mai mare ritm din istoria recentă a României. Autoritățile locale au jucat un rol semnificativ în realizarea acestor investiții, contribuind astfel la modernizarea comunităților locale.
