Bolojan: România a reușit să dezvolte proiecte importante în domeniul energiei. Ce a declarat despre gazoductul Iași-Chișinău

Proiecte Energetice Strategice în România

România a realizat progrese semnificative în domeniul energiei prin colaborarea cu sectorul privat, evidențiind proiecte esențiale precum „Neptun Deep” și planurile de construcție a reactoarelor 3 și 4 la centrala nucleară de la Cernavodă. Aceste declarații au fost făcute de Ilie Bolojan, în cadrul Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, desfășurat la Castelul Regal din Varșovia.

Proiecte în Curs de Dezvoltare

Bolojan a subliniat importanța avansării proiectului de la Cernavodă, care progresează semnificativ. De asemenea, a menționat că proiectul strategic „Neptun Deep” pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră este vital pentru securitatea energetică regională, având estimată începerea producției în 2027. „Este crucial să dezvoltăm coridoare energetice pe multiple axe și să ne consolidăm securitatea energetică. România își valorifică poziția strategică în coridoarele de transport al gazului la nivel regional”, a afirmat acesta.

Colaborarea cu Republica Moldova

În discursul său, președintele interimar a menționat că gazoductul Iași-Chișinău și alte proiecte în derulare contribuie la asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, facilitând alimentarea acesteia cu energie electrică și gaze naturale din România.

Infrastructură și Transport

Bolojan a evidențiat că coridoarele de transport nord-sud sunt „insuficient dezvoltate”, subliniind prioritățile României în ceea ce privește infrastructura rutieră și feroviară prin proiectele Via Carpathia și Rail-2-Sea. „În ceea ce privește Via Carpathia, întregul proiect pe teritoriul României se află în faza de contractare a lucrărilor, pe o lungime de aproape 200 de kilometri”, a adăugat el.

Importanța Portului Constanța

Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, își reafirmă poziția strategică ca nod important al Coridorului Internațional de Transport Europa-Caucaz-Asia. Această importanță crește în contextul războiului din Ucraina și al aderării României la spațiul Schengen.

Proiecte de Infrastructură Transfrontalieră

Bolojan a anunțat, de asemenea, că România și Republica Moldova lucrează la construirea unor noi poduri rutiere peste Prut, începând cu un nou pod la Ungheni. În ceea ce privește Ucraina, președintele interimar a menționat intenția de a deschide noi puncte de trecere a frontierei și de a crește capacitatea de tranzit a celor existente.

Provocări de Securitate și Viitorul Inițiativei celor Trei Mări

Referindu-se la provocările actuale de securitate, Bolojan a subliniat că „traversăm o perioadă complicată”, în care realitățile noi afectează statele din regiune. El a subliniat că deciziile luate în această etapă vor influența viitorul Inițiativei celor Trei Mări și al Europei. „Reconfigurarea forțelor politice și economice globale impune consolidarea parteneriatelor cu toate țările interesate de stabilitatea și prosperitatea regiunii noastre”, a adăugat el.

În concluzie, Bolojan a subliniat că Inițiativa celor Trei Mări devine tot mai relevantă, iar conectivitatea este esența acesteia, subliniind potențialul enorm al regiunii.

România, un actor cheie în sectorul IT și energetic

România, datorită poziției sale geografice și a potențialului său economic, își asumă un rol esențial în contextul actual. În acest sens, se consideră că țara poate aduce o „contribuție semnificativă” în domeniul tehnologiei informației. Este crucial să recunoaștem că succesul acestei Inițiative depinde de abilitatea noastră de a valorifica resursele companiilor private. Statul nu trebuie să fie singurul motor al dezvoltării; companiile private contribuie nu doar cu fonduri, ci și cu inovație și eficiență. În aceste vremuri pline de incertitudini, unitatea și solidaritatea devin vitale. Apelul meu este să transformăm provocările în oportunități și să colaborăm pentru a construi o regiune mai prosperă, mai sigură și mai bine conectată.

Memorandum între Hidroelectrica și NREL pentru stocarea energiei verzi

Hidroelectrica, în colaborare cu National Renewable Energy Laboratory (NREL) din cadrul Departamentului de Energie al SUA, a semnat un memorandum care plasează România în fruntea Europei în ceea ce privește stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în cadrul Three Seas Summit de la Varșovia.

„Astăzi, am avut o întâlnire bilaterală fructuoasă cu secretarul Departamentului pentru Energie din SUA, Christopher Allen Wright, un expert recunoscut în sectorul energetic. Am discutat despre necesitatea de a avea o energie sigură, accesibilă și curată, în această ordine de prioritate. Această discuție a fost esențială pentru viitorul energetic al României și al regiunii noastre. Am reafirmat angajamentul comun de a dezvolta proiecte strategice care să transforme România într-un hub energetic regional, sustenabil și rezilient, în parteneriat cu Statele Unite”, a explicat Burduja.

Printre subiectele discutate s-au numărat reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, precum și Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, pentru care a fost semnat un contract EPCM cu companii americane de renume. De asemenea, a fost abordat proiectul HVDC, un interconector esențial pentru integrarea surselor regenerabile și consolidarea rețelei electrice.

Un alt aspect important a fost dezvoltarea hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj, parte a unei inițiative de creare a unor „baterii verzi” în Arcul Carpatic, în colaborare cu NREL. „Vă informez că recent am semnat un memorandum cu NREL, ceea ce plasează România în avangarda Europei în stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Urmează realizarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate, cu sprijin american”, a adăugat Burduja.

De asemenea, au fost discutate teme legate de energia geotermală, inclusiv acordul ELCEN cu partenerii americani pentru evaluarea și dezvoltarea potențialului acestei resurse.

Creșterea prețurilor la energie în Europa

Discuțiile recente au fost generate de realitatea actuală a Europei, marcată de creșterea semnificativă a prețurilor la energie. Aceasta este cauzată în principal de lipsa interconectării între state, dar și de măsurile radicale precum închiderea centralelor pe cărbune fără alternative viabile. Pe lângă acestea, costurile certificatelor de CO2 afectează competitivitatea piețelor europene.

Parteneriatul strategic România-SUA

Se subliniază importanța unei Europe puternice și competitive ca un garant al stabilității globale. În acest context, se propune o tranziție de la Green Deal la Smart Deal. România își reafirmă angajamentul față de parteneriatul strategic cu Statele Unite, atât din punct de vedere politic și militar, cât și în domeniul afacerilor, unde se conturează viitorul economic și securitatea energetică.

Colaborarea în sectorul energetic

Relația bilaterală dintre România și Statele Unite în sectorul energetic este una de excepție, așa cum a fost evidențiat și în cadrul întâlnirii recente. Proiectele majore au fost inițiate în timpul primei administrații Trump, demonstrând angajamentul comun. Determinarea de a colabora în conformitate cu valorile democratice și libertatea economică care definesc alianța SUA-România a fost reafirmată.

Viitorul energiei

Împreună, România și Statele Unite deschid un nou capitol în parteneriatul lor strategic în domeniul energiei. Există un optimism crescând în privința viitorului comun, bazat pe energia sigură, ieftină și curată, punând accentul pe ordinea de priorități stabilită.