Curtea Constituțională a respins sesizarea privind legea antisemitismului
Pe data de 10 iulie, Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi, că sesizarea formulată de S.O.S. România, AUR și POT referitoare la legea ce vizează măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură este neîntemeiată. CCR subliniază că adoptarea acestei legi nu constituie o ingerință în libertatea de exprimare.
Legea stipulează că distribuirea, prin intermediul unui sistem informatic, a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, precum și negarea sau diminuarea Holocaustului și a crimelor de război, va fi considerată infracțiune. Pedeapsa pentru aceste fapte va varia de la 6 luni la 5 ani de închisoare, în funcție de gravitatea cazului.
Detalii despre decizia CCR
Curtea Constituțională a examinat sesizarea depusă de Partidul S.O.S. România, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Oamenilor Tineri și deputați neafiliați, referitoare la modificarea legislației care crește pedepsele pentru utilizarea simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. CCR a concluzionat că această lege nu încalcă dreptul la libertatea de exprimare, informare și învățătură, având în vedere aplicarea testului de proporționalitate, care confirmă justificarea măsurilor propuse în conformitate cu exigențele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În cadrul ședinței din 10 iulie 2025, Curtea a constatat că obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați a fost respinsă ca neîntemeiată. Legea are ca scop interzicerea organizațiilor și simbolurilor asociate cu fascismul, legionarismul, rasismul și xenofobia, precum și promovarea cultului persoanelor responsabile de genocid și crime de război. De asemenea, CCR a menționat că decizia este definitivă și general obligatorie.
Considerații asupra libertății de exprimare
Curtea a subliniat importanța respectării drepturilor fundamentale și a valorilor unei societăți democratice. Judecătorii au avut în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care precizează că anumite acte, cum ar fi promovarea terorismului, incitarea la violență sau negarea Holocaustului, nu beneficiază de protecția prevăzută de articolul 10 din Convenție. Astfel, CCR a reafirmat că nu este acceptabil ca grupuri sau mișcări totalitare să invoce drepturile fundamentale pentru a justifica acțiuni ce pot duce la distrugerea acestor drepturi.
Contestația Partidelor S.O.S. România, AUR și POT la CCR
Pe 19 iunie, partidele S.O.S. România, AUR și POT au depus o contestație la Curtea Constituțională a României (CCR) împotriva unui act normativ recent. Aceste formațiuni politice au votat împotriva proiectului de lege, care a fost adoptat de Camera Deputaților, for decizional, pe 11 iunie.
Argumentele Contestației
În contestație, se subliniază că această lege ar putea „alimenta un antisemitism artificial” și ar crea premisele pentru oferirea de privilegii unor grupuri minoritare. Redactorii sesizării, profesorul universitar doctor Verginia Vedinaș și avocatul Marcela Baș, au prezentat mai multe obiecții concrete.
Încălcarea Drepturilor Fundamentale
Obiecțiile formulate menționează că modificările propuse de Silviu Vexler contravin Constituției României. Acestea încalcă, printre altele, libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, precum și tratatele internaționale și drepturile omului. De asemenea, se face referire la libertatea de exprimare și dreptul la informație, conform comunicatului de presă emis de S.O.S. România.
