Cele patru moțiuni de cenzură depuse de Opoziție sunt discutate astăzi în Parlament. Câte voturi sunt necesare pentru a demite Guvernul?

Dezbaterea moțiunilor de cenzură în Parlament

Plenul comun al Parlamentului va discuta și vota astăzi, începând cu ora 13:00, cele patru moțiuni de cenzură inițiate de AUR, S.O.S România și POT, vizând Guvernul condus de Ilie Bolojan. Aceste moțiuni au fost demarate ca reacție la angajarea răspunderii Executivului pe cinci proiecte de lege care se înscriu în pachetul de reformă numărul doi.

Opoziția a ales să nu depună o moțiune de cenzură în legătură cu proiectul referitor la pensionarea magistraților. Totuși, șansele ca moțiunile să fie adoptate și, prin urmare, să ducă la demiterea guvernului sunt reduse, având în vedere că Opoziția dispune de cu peste 100 de voturi mai puțin decât necesar.

Detalii despre moțiunile depuse

Joi, moțiunile de cenzură au fost prezentate în plenul comun, iar astăzi va avea loc dezbaterea acestora. Cele patru moțiuni, depuse de AUR, S.O.S România și POT, au următoarele titluri:

• „Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar și pentru România!”
• „Opriți politizarea companiilor publice. Opriți batjocorirea proprietății statului!”
• „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE și ANCOM continuă să fie instituții corupte, incompetente și rău-voitoare, captive clientelei politice și lipsite de guvernanță profesionistă”
• „Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei!”

Conform procedurii, pentru fiecare moțiune se va organiza o ședință de plen comun, în care moțiunea va fi citită din nou, urmată de dezbatere și vot. Acest proces va continua până la epuizarea celor patru moțiuni. Fiecare moțiune necesită 233 de voturi favorabile pentru a fi adoptată. Coaliția de guvernare, formată din PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale, dispune în prezent de 311 parlamentari, în timp ce Opoziția, formată din AUR, S.O.S România și POT, are doar 119 parlamentari și a strâns 126 de semnături pentru depunerea moțiunilor.

Posibilități de atacare a legilor

Dacă moțiunile de cenzură sunt respinse, proiectele de lege asociate se consideră adoptate. Opoziția mai are, totuși, opțiunea de a contesta aceste legi la Curtea Constituțională. Singurul proiect pentru care Opoziția nu a inițiat o moțiune de cenzură este cel referitor la pensiile magistraților. Însă acest proiect nu va ajunge la promulgare, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse condițiilor de pensionare pentru magistrați, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.

Argumentele Înaltei Curți

Argumentele ICCJ se concentrează pe posibilele încălcări ale prevederilor constituționale referitoare la principiul statului de drept și la articolele care reglementează modul în care Guvernul își poate asuma răspunderea pentru un proiect de lege. Instanța supremă susține că legea ce modifică pensiile judecătorilor și procurorilor contravine nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroaselor principii fundamentale ale statului de drept.

Declarațiile lui Ilie Bolojan

Ilie Bolojan a afirmat că „stabilitatea din coaliție se va vedea la finalul săptămânii”. Dacă vor fi depuse moțiuni, se așteaptă o reacție din partea coaliției de guvernare.

Guvernul își asumă răspunderea pe un nou pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar

Premierul Ilie Bolojan a declarat că, după angajarea răspunderii guvernului în Parlament, se va observa cum funcționează coaliția în contextul legislației propuse. În seara de luni, Guvernul a decis să își asume răspunderea pentru fiecare dintre cele cinci legi incluse în al doilea pachet de măsuri destinat reducerii deficitului bugetar.

Detalii despre pachetul de măsuri

Acest pachet de măsuri fiscale se concentrează pe cinci domenii principale: pensiile magistraților, sănătatea, companiile de stat, companiile autofinanțate (precum ASF, ANCOM și ANRE) și aspectele legate de fiscalitate și insolvență. O problemă nerezolvată în cadrul acestui pachet este reforma administrației, care nu a fost agreată în coaliție.

Proiectele incluse în pachetul legislativ

Primul proiect de lege se referă la pensiile magistraților. Premierul Bolojan a subliniat că acest proiect abordează două dintre cele trei probleme majore legate de eficiența și echitatea acestui domeniu, fără a afecta independența justiției. Prima modificare propusă vizează vârsta de pensionare, care va fi extinsă la vârsta standard de 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani pentru a permite o creștere graduală a vârstei de pensionare.

Cea de-a doua modificare este legată de valoarea pensiilor în magistratură. Conform legislației propuse, pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu, ceea ce, deși reprezintă cea mai mare pensie dintre toate profesiile din România, va fi mai echitabilă și mai apropiată de realitate, a explicat premierul.

Modificări în domeniul sănătății

Al doilea pachet legislativ se axează pe reforma sistemului de sănătate. Ministrul Sănătății a comunicat că aceste modificări sunt menite să reorganizeze componente esențiale ale sistemului de sănătate. Printre principalele schimbări se numără reorientarea pacienților din spitalizare continuă spre medicina primară și ambulatorie, revizuirea indicatorilor de performanță pentru managerii unităților sanitare, precum și modificări în ceea ce privește decontarea serviciilor în cabinetele medicilor de familie. Până în 2027, 20% din bugetul alocat va fi destinat plății per capita, iar 80% în funcție de numărul de servicii raportate.

Reforma companiilor de stat

Proiectul dedicat reformei companiilor de stat aduce modificări la Legea 109, având scopul de a adapta indicatorii de performanță și remunerațiile pentru membrii consiliilor de administrație și managementul companiilor la realitățile economice actuale. Această inițiativă a fost anunțată de secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, care a subliniat importanța unei reașezări corecte în cadrul acestor instituții.

Ponderea indicatorilor financiari și nefinanciari

Indicatorii de performanță vor suferi modificări în ceea ce privește ponderea lor, cu un interval de 50-75% pentru indicatorii financiari și 25-50% pentru cei nefinanciari. De asemenea, proiectul propune o reducere a numărului de membri din consiliile de administrație, care va scădea de la șapte la cinci, apoi de la cinci la trei, însoțită de o diminuare semnificativă a indemnizațiilor.

Reforma fiscală și a insolvenței

Un alt aspect important este proiectul de lege dedicat reformei fiscale și insolvenței. Ministrul Finanțelor a subliniat că România face un pas decisiv pentru a se pregăti pentru examenele din lunile septembrie și octombrie. Acest demers este esențial pentru a depăși perioada economică dificilă. Multe dintre prevederile acestui pachet au fost deja asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) acum patru ani, dar nu au fost implementate. Proiectul abordează, de asemenea, combaterea evaziunii fiscale și modul în care tratăm contribuabilii, introducând reguli noi privind colectarea fiscală de către ANAF.

Ministrul a detaliat că pachetul 2 reușește să rezolve probleme structurale legate de colectarea veniturilor publice și de gestionarea firmelor aflate în insolvență, inclusiv o regândire a modalităților de eșalonare a plăților.

Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri

O măsură esențială este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, fără a face distincție între companiile românești și cele străine. Noul sistem de impozitare propus vizează în mod specific cheltuielile companiilor multinaționale, inclusiv cele de management și consultanță, având ca obiectiv o monitorizare mai atentă a acestor cheltuieli.

Reforma autorităților de reglementare

Un alt proiect, prezentat de Mihai Jurca, se concentrează pe reforma autorităților de reglementare. Acesta propune reducerea organigramei ASF, ANRE și ANCOM cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile de suport. De asemenea, se va impune o reducere de 30% a indemnizațiilor conducerii acestor structuri, precum și a salariilor personalului. Această propunere trebuie să fie formulată până la data de 30 octombrie.

În plus, se va stabili un plafon maxim pentru bonusurile oferite de conducerile companiilor, limitându-le la două salarii brute, care vor fi acordate doar în condiții de performanță și de stabilitate bugetară la nivel național.

Asumarea răspunderii Guvernului conform Constituției

Constituția României, prin ARTICOLUL 114, reglementează angajarea răspunderii Guvernului. Aceasta permite Guvernului să își angajeze răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul va fi demis dacă o moțiune de cenzură este depusă în termen de 3 zile.

Procedura de Adoptare a Proiectelor de Lege

În termen de zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, se va vota conform prevederilor articolului 113.

În cazul în care Guvernul nu este demis conform alineatului (2), proiectul de lege, care a fost prezentat, modificat sau completat cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat. Astfel, aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

Dacă Președintele României solicită reexaminarea legii adoptate conform alineatului (3), dezbaterea acesteia va avea loc în cadrul unei ședințe comune a celor două Camere.