Critica lui Claudiu Târziu față de candidaturile AUR
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, eurodeputatul Claudiu Târziu, a exprimat nemulțumiri pe platforma Facebook privind decizia partidului de a propune un „cuplet binecuvântat” format din George Simion și Anamaria Gavrilă (POT), după respingerea candidaturii lui Călin Georgescu. Târziu a subliniat că se apropie rapid momentul în care trebuie discutate responsabilitățile, complicitățile și trădarea idealului național.
Reacția lui Târziu a venit în contextul în care președintele AUR, George Simion, și lidera POT, Ana Maria Gavrilă, au anunțat intenția de a se înscrie în cursa pentru alegerile prezidențiale, unul dintre ei urmând să se retragă după validarea candidaturilor. Târziu a afirmat că „astăzi suntem martori la cea mai mare victorie a statului subteran asupra forțelor democratice și suveraniste din ultimii 35 de ani”. El a adăugat că ceea ce ar fi trebuit să fie revoluția unei generații a fost transformat într-o caricatură de către regimul ilegitim rezultat din lovitura de stat organizată de CCR.
„Suntem pe marginea prăpastiei și așteptăm salvarea de la un cuplet binecuvântat de domnul Călin Georgescu. Mă simt dezamăgit când realizez că domnul George Becali ne-a oferit soluția încă de acum o lună. Observând retrospectiv, îmi dau seama că nu ar fi putut avea un alt final”, a continuat Târziu. El a criticat faptul că AUR s-a acomodat prea repede „canoanelor” politicii de sistem și a intrat într-un joc al unor huligani politici care au restricționat libertatea de exprimare și de protest.
„Mișcarea suveranistă a fost compromisă pe 6 decembrie, odată cu apelul la inacțiune lansat chiar de cei care ar fi trebuit să mobilizeze oamenii să iasă în stradă”, a declarat Târziu. El a subliniat că acum se simte obligat să-și măsoare cuvintele în fața „polizei spirituale” și a avertizat că se apropie timpul discuțiilor despre responsabilități și trădarea idealului național. „Cea mai gravă trădare este supunerea oarbă și fanatică, ignorând soarta unei națiuni și pericolele care pândesc România”, a concluzionat el.
Târziu a încheiat prin a menționa că națiunile nu fac reforme atunci când ajung la capătul răbdării, ci revoluții, citând Reforma Franceză din 1789 ca exemplu relevant.
