Comisia Europeană aprobă plata de 1,279 miliarde euro pentru România
Comisia Europeană a anunțat, miercuri, aprobarea plății sumei de 1,279 miliarde euro către România, în cadrul cererii de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, 869 milioane euro din această sumă rămân suspendate, conform declarațiilor făcute de Marcel Boloș într-o conferință de presă organizată la Guvern.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a precizat că România are trei jaloane neîndeplinite, iar termenul limită pentru rezolvarea acestora este 28 noiembrie 2025. „Comisia Europeană a emis decizia 3.847 din 28 mai 2025, prin care a aprobat cererea de plată numărul 3, care include 622 milioane euro grant și 657 milioane euro împrumut. De asemenea, a fost decisă suspendarea sumei de 869 milioane euro, din care 814 milioane euro reprezintă granturi, iar 55 milioane euro împrumuturi”, a explicat Boloș.
Termene și jaloane neîndeplinite
România are la dispoziție un termen de 6 luni pentru a rezolva problemele legate de jaloanele suspendate, astfel încât să deblocheze suma de 869 milioane euro. „Termenul curge din 28 mai 2025 și se va încheia pe 28 noiembrie 2025”, a adăugat Boloș.
În prezent, sunt suspendate trei jaloane. Primul jalon se referă la operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMEPIP), pentru care sunt suspendați 330 milioane euro. „Până la 28 noiembrie 2025, trebuie să soluționăm acest jalon, ceea ce înseamnă numirea conducerii AMEPIP conform standardelor Comisiei Europene. Procedura este în curs de desfășurare la nivelul Secretariatului General al Guvernului, iar termenul pentru depunerea candidaturilor este 11 iunie”, a detaliat ministrul.
Al doilea jalon se referă la numirea administratorilor de companii de către Ministerul Energiei, unde sunt implicați 43 de administratori revocați, cu o sumă suspendată de 227 milioane euro. „Procedurile au fost reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii, inclusiv Nuclearelectrica și Hidroelectrica. Celelalte companii, cum ar fi SAPE și Electrocentrale Craiova, nu au reluat încă procedurile. Termenul pentru numirea noilor administratori este tot 28 noiembrie 2025”, a declarat Boloș.
Provocări și așteptări
Aceste jaloane neîndeplinite reprezintă o provocare pentru România în contextul implementării PNRR, iar autoritățile sunt sub presiune pentru a respecta termenele stabilite. Soluționarea acestor aspecte este esențială pentru a asigura accesul la fondurile necesare dezvoltării economice a țării.
Pensii speciale suspendate în valoare de 231 milioane de euro
În ceea ce privește pensiile speciale, suma de 231 milioane de euro este momentan suspendată, conform jalonului 215. Proiectul de act normativ care abordează echitatea în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați a trecut deja de dezbaterile din comisiile Senatului României. Acest proiect conține două prevederi semnificative: creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, stabilită pentru anul 2045, și menținerea bazei de calcul a pensiilor speciale la 85% din veniturile nete, cel puțin pentru moment, până la eventualele modificări din dezbaterile plenului Senatului.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a subliniat că, deși guvernul se află în perioada de interimat, va continua să se ocupe de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a debloca sumele aferente cererii de plată numărul 3, având în vedere că aceasta influențează și cererea de plată numărul 4.
„Am primit o decizie oficială în acest sens. Termenul pentru cele trei jaloane suspendate, inclusiv sumele menționate, este stabilit până pe 28 noiembrie 2025. Chiar și în această perioadă de interimat, Guvernul României rămâne concentrat pe soluționarea și deblocarea cererii de plată numărul trei, deoarece aceasta este esențială pentru cererea de plată numărul patru”, a declarat Boloș.
Ministrul a adăugat că renegocierea PNRR va continua. „Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență este în curs de desfășurare. Scopul este de a înlocui investițiile care au un ritm de implementare încetinit cu altele finanțate din bugetul de stat sau din programele naționale, pentru a ne proteja interesele financiare și a evita eventualele penalități pentru neimplementarea investițiilor, conform angajamentelor din PNRR”, a concluzionat Marcel Boloș.
