CSAT, convocat de Klaus Iohannis pentru a analiza riscurile de securitate cibernetică asupra alegerilor prezidențiale

Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat o ședință de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), programată pentru joi, 28 noiembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Cotroceni. Decizia vine în contextul unor acuzații grave de interferențe externe în primul tur al alegerilor prezidențiale și al unor suspiciuni legate de războiul hibrid și atacurile cibernetice asupra infrastructurii IT&C asociate procesului electoral.

Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței CSAT se află analiza riscurilor generate de acțiunile unor actori cibernetici, atât statali, cât și non-statali, asupra securității naționale. Subiectul este strâns legat de sesizările privind ingerințele străine în procesul electoral din România, inclusiv prin utilizarea masivă a rețelelor sociale și a instrumentelor tehnologice pentru influențarea votului.

Contextul convocării ședinței CSAT

Convocarea are loc pe fondul unui prim tur controversat al alegerilor prezidențiale, câștigat de independentul Călin Georgescu cu 23% dintre voturi, după o campanie foarte eficientă pe platforma TikTok. Aceasta a fost urmată de acuzații că succesul său ar fi fost facilitat de operațiuni informatice ilegale orchestrate de Rusia, utilizând ferme de trolli și boți pentru manipularea opiniei publice.

Premierul României, care este și vicepreședinte CSAT, a declarat public că există suspiciuni privind finanțarea externă a acestui candidat, ceea ce contravine legislației electorale. În plus, au fost aduse în discuție legături cu propaganda de tip legionar și fascistă. Mai multe contestații legate de procesul electoral au fost depuse la Curtea Constituțională a României (CCR), care urmează să le analizeze.

Analistul militar Radu Tudor a subliniat necesitatea convocării de urgență a CSAT, argumentând că România se confruntă cu un război hibrid și informatic lansat de Rusia, ce necesită un răspuns ferm din partea autorităților.

Ce este CSAT și care este rolul său în această situație?

Consiliul Suprem de Apărare a Țării este organismul responsabil de coordonarea strategiilor de securitate națională, având ca membri președintele României (care îl prezidează), premierul, miniștrii apărării, de interne, justiției și ai altor ministere relevante, precum și șefii serviciilor de informații. Deciziile CSAT au caracter obligatoriu, iar punerea lor în aplicare este monitorizată la nivel guvernamental.

În cazul de față, CSAT poate lua decizii privind:

• Consolidarea securității cibernetice a infrastructurii IT&C asociate procesului electoral, prin implicarea serviciilor de informații și a altor instituții specializate.
• Identificarea și neutralizarea actorilor implicați în operațiuni de influență ilegală, inclusiv prin măsuri diplomatice, economice sau militare.
• Propunerea unor măsuri legislative pentru prevenirea interferențelor externe în alegeri.

Care ar putea fi consecințele deciziilor CSAT?

1. Măsuri imediate de securizare a procesului electoral: CSAT ar putea dispune verificarea infrastructurii IT utilizate pentru centralizarea voturilor și combaterea campaniilor de dezinformare online. În paralel, ar putea intensifica colaborarea cu partenerii NATO și UE pentru a contracara riscurile cibernetice.
2. Impact asupra validării alegerilor: Deciziile CSAT ar putea influența analiza CCR în cazul sesizărilor privind neregulile din turul 1. Dacă se confirmă ingerințele externe sau utilizarea unor mijloace ilegale, CCR ar putea invalida rezultatele acestuia.
3. Reacții internaționale: România ar putea emite avertismente către Rusia sau alte state suspectate de implicare, intensificând dialogul cu aliații săi pentru contracararea războiului hibrid.
4. Consecințe politice interne: Deciziile CSAT ar putea escalada tensiunile politice, mai ales în condițiile în care acuzațiile vizează un candidat controversat. Totodată, partidele politice ar putea fi forțate să se poziționeze față de măsurile adoptate.

Ce urmează?

Ședința CSAT de joi este crucială pentru asigurarea integrității procesului electoral și pentru apărarea securității naționale. Este de așteptat ca deciziile luate să vizeze atât aspectele tehnice, cât și cele politice ale riscurilor identificate. De asemenea, implicarea serviciilor de informații și a partenerilor internaționali în anchete mai ample ar putea duce la dezvăluiri suplimentare privind sursa acestor ingerințe.

Rezultatul ședinței va influența atât turul 2 al alegerilor prezidențiale, cât și climatul politic și de securitate din România pe termen lung.

B.C