Proclamația Regelui Mihai I către Țară
Familia Regală a României a făcut publică o postare pe rețelele de socializare, în care a inclus proclamația citită de Regele Mihai I în fața națiunii pe data de 23 august 1944. Alături de textul istoric, a fost adăugată o fotografie care surprinde Sala Tronului de la Palatul Regal, în dimineața zilei de 24 august, după bombardamentul german care a avut loc la câteva ore după difuzarea proclamației la radio.
Contextul istoric al proclamării
În urmă cu 81 de ani, România a decis să se dezică de alianța cu Germania nazistă și să se alăture Națiunilor Unite în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. Această schimbare dramatică a fost marcată de proclamarea Regelui Mihai I, în timp ce mareșalul Ion Antonescu și membrii cabinetului său erau arestați.
Mesajul Regelui Mihai I
Regele Mihai I a început proclamarea cu un mesaj de unitate: „În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite.”
Proclamația sublinia dorința de a lupta alături de forțele Aliate pentru eliberarea teritoriilor Transilvaniei de sub ocupație și invita cetățenii să se alăture luptei pentru salvarea patriei. De asemenea, Regele a anunțat sfârșitul dictaturii, precum și angajamentul de a garanta drepturile și libertățile cetățenilor.
Îndemnul la mobilizare
„Români, un nou guvern de uniune naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment, încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite,” a continuat Regele.
„Primiţi pe soldaţii acestor armate cu încredere. Naţiunile ne-au garantat independenţa ţării şi neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită.”
Apelul la unitate și libertate
„Poporul nostru înţelege să fie stăpân pe soarta sa. Oricine s-ar împotrivi hotărârii noastre libere luate şi care nu atinge drepturile nimănui este un duşman al neamului nostru. Ordon armatei şi chem poporul să lupte prin orice mijloace şi cu orice sacrificii împotriva lui,” a afirmat Regele, subliniind importanța mobilizării naționale în jurul guvernului și al tronului pentru salvarea patriei.
„Dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle. Noul guvern înseamnă începutul unei ere noi în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor ţării sunt garantate şi vor fi respectate,” a concluzionat Regele Mihai I, încurajând poporul să lupte alături de armatele Aliate pentru a elibera pământul Transilvaniei de sub ocupația străină.
Importanța curajului național
„De curajul cu care ne vom apăra cu armele în mână independenţa împotriva oricărui atentat la dreptul nostru de a ne hotărî singuri soarta depinde viitorul ţării noastre.” Aceste cuvinte au rămas în istorie ca un apel puternic la unitate și determinare într-un moment crucial pentru România.
Mesajul Regelui Mihai I din 23 august 1944
„Deplină încredere în viitorul neamului românesc, să păşim hotărâţi pe drumul înfăptuirii României de mâine, a unei Românii libere, puternice şi fericite”, a fost mesajul transmis de Regele Mihai I.
Arestarea lui Antonescu
Pe 23 august 1944, Regele Mihai I a decis arestarea lui Ion Antonescu, demiterea acestuia fiind oficializată printr-un decret regal. Această acțiune a pus capăt regimului instaurat de Antonescu pe 6 septembrie 1940, când s-a autoproclamat „conducător al statului” și a acumulat puteri discreționare.
