Guvernul ia măsuri pentru descurajarea celor care finanțează conflicte militare: „România nu tolerează aceste tipuri de comportamente”

Guvernul adoptă modificări legislative pentru întărirea sancțiunilor

În cursul zilei de joi, Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede înăsprirea pedepselor pentru cei care eludează sancțiunile impuse de Uniunea Europeană. În urma acestor modificări, faptele de eludare a sancțiunilor care anterior erau considerate acte de neglijență, vor fi acum considerate infracțiuni grave, cu pedepse de închisoare cuprinse între 1 și 5 ani, iar în cazuri agravante, pedeapsa poate ajunge până la 12 ani, conform declarațiilor ministrei de Externe, Oana Țoiu.

„Obiectivul principal este de a descuraja persoanele implicate în rețelele teroriste și în cele care finanțează conflicte militare”, a subliniat aceasta.

Actualizări privind proiectul de lege

Proiectul de lege are ca scop transpunerea Directivei (UE) 2024/1226, care definește infracțiunile și sancțiunile aplicabile în cazurile de încălcare a sancțiunilor internaționale impuse de Uniunea Europeană. Guvernul a comunicat că modificările esențiale ale actului normativ se concentrează pe actualizarea terminologiei pentru a se alinia cu cadrul european.

Printre modificările aduse se numără:

• Definirea infracțiunilor legate de încălcarea sau eludarea sancțiunilor internaționale ale UE, cum ar fi înghețarea fondurilor și resurselor economice;
• Interdicția de a pune la dispoziție fonduri și resurse economice;
• Restricții privind intrarea sau tranzitul pe teritoriul statelor membre;
• Interdicții în ceea ce privește tranzacțiile comerciale, contractele de achiziții publice și concesiuni;
• Reglementarea schimbului de informații și cooperarea între autoritățile române, cele ale altor state și instituțiile Uniunii Europene pentru aplicarea sancțiunilor internaționale.

De asemenea, organele judiciare vor aplica legislația națională și instrumentele juridice internaționale relevante, iar Consiliul va fi desemnat ca organism competent pentru coordonarea și cooperarea între autoritățile naționale și cele europene în ceea ce privește sancțiunile UE.

Implicarea Ministerului Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu alte instituții precum Ministerul Justiției, Ministerul de Interne și Consiliul Superior al Magistraturii, va avea responsabilitatea de a raporta Comisiei Europene date statistice și de a publica periodic informații consolidate referitoare la aplicarea sancțiunilor.

Legislația penală din România va fi aplicabilă atât cetățenilor, cât și persoanelor juridice române pentru infracțiuni comise în afara țării, chiar dacă fapta nu este considerată infracțiune în statul respectiv. Aceste modificări vor alinia legislația națională, inclusiv Codul penal și Codul de procedură penală, la standardele Uniunii Europene, întărind cadrul juridic pentru prevenirea și sancționarea încălcării măsurilor restrictive stabilite la nivel european.

Procedura legislativă

Proiectul de lege adoptat va fi înaintat Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătut și aprobat în regim de urgență.

Ministra de Externe a subliniat importanța acestui demers, mai ales în contextul actual al conflictului din Ucraina, menționând că este esențială o reglementare mai strictă pentru a combate eludarea sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană Adoptă Pachetul de Sancțiuni Numărul 19

Uniunea Europeană a implementat deja 18 pachete de sancțiuni și se pregătește să adopte în curând pachetul de sancțiuni numărul 19. Ministrul de Externe a subliniat, într-un briefing de presă desfășurat la finalul ședinței de joi a Executivului, importanța acestor măsuri în cadrul colaborării dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Transpunerea Directivei UE în România

Oana Ţoiu a declarat că transpunerea directivei europene este o obligație pentru România, care trebuie să finalizeze adoptarea proiectului legislativ în Parlament până la sfârșitul lunii noiembrie. Din acest motiv, a solicitat și a obținut procedura de urgență pentru a accelera procesul.

Scopul Sancțiunilor și Efectul de Descurajare

Ministrul a explicat că principalul obiectiv este de a descuraja activitățile legate de rețelele teroriste și de finanțare a conflictelor militare, precum și de a preveni investițiile provenite din regimuri ostile. Prin această legislație, România își reafirmă statutul de partener de încredere, stabil și predictibil, care nu tolerează comportamentele ilegale.

Modificările Legislației și Noile Infracțiuni

Oana Ţoiu a prezentat modificările aduse legislației, subliniind tranziția de la contravenție la infracțiune. Astfel, tentativele de eludare a sancțiunilor vor fi considerate fapte grave, cu pedepse între 1 și 5 ani de închisoare, iar în cazuri agravante, pedepsele pot ajunge până la 12 ani. Competența în investigarea acestor infracțiuni va fi transferată la DIICOT, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Efectul de Descurajare și Consolidarea Poziției României

Ministrul a evidențiat că înăsprirea pedepselor este esențială pentru a avea un efect de descurajare și pentru a consolida poziția României ca partener de încredere în Uniunea Europeană și în relațiile internaționale. De asemenea, în cazul abaterilor minore, cuantumul amenzilor contravenționale va crește, cuprinzând între 10.000 și 100.000 de lei, și va include confiscarea bunurilor și fondurilor implicate în infracțiuni.

Includerea Criptoactivelor și Principiul Extraterritorialității

Legea introduce de asemenea o abordare modernă, incluzând criptoactivele în definiția fondurilor, astfel închizând o vulnerabilitate majoră care permitea mutarea banilor în afara sistemului financiar tradițional. Oana Ţoiu a subliniat că, de acum înainte, legea penală română se va aplica cetățenilor și firmelor care încalcă sancțiunile Uniunii Europene, chiar și în afara teritoriului național, indiferent de legislația locală.

Ministrul Afacerilor Externe anunță noi măsuri legislative pentru România

Ministrul Afacerilor Externe a subliniat importanța implementării unor măsuri stricte pentru a împiedica utilizarea jurisdicțiilor externe ca acoperire pentru activități ilegale. În cadrul unui proiect de lege recent propus, Consiliul Interinstituțional va fi desemnat organism național de coordonare, conform cerințelor unei directive europene. Aceasta va facilita un schimb eficient de informații între toate autoritățile implicate în aplicarea legii, inclusiv ANAF, Vama, Parchete și alte instituții relevante.

Protecția avertizorilor de integritate, o prioritate națională

Un aspect esențial al proiectului de lege este alinierea legislației naționale la standardele europene în ceea ce privește protecția avertizorilor de integritate. Ministrul a declarat că România va asigura o protecție adecvată conform legii naționale și cerințelor europene pentru persoanele care semnalează încălcări ale sancțiunilor. De asemenea, va fi instituită o obligație de raportare statistică. Ministerul Afacerilor Externe se angajează să publice date statistice privind investigațiile și condamnările, contribuind astfel la o imagine clară și transparentă atât la nivel național, cât și european.

Reglementări privind comerțul cu bunuri restricționate

Oana Ţoiu a menționat că proiectul de lege include și reglementări referitoare la comerțul cu bunuri restricționate, care se referă la importul, exportul, vânzarea, cumpărarea sau transportul bunurilor interzise. Printre acestea se numără anumite produse militare și tehnologii cu dublă utilizare. De asemenea, legea vizează și aspecte legate de eludarea și ocolirea sancțiunilor, inclusiv prin ascunderea activelor sau furnizarea de informații false.

Adoptarea urgentă a legii

Ministrul a declarat că se așteaptă ca proiectul de lege să fie adoptat în procedură de urgență de către Parlament până la sfârșitul acestui an, subliniind luna noiembrie ca un termen limită important pentru finalizarea acestui proces legislativ.