Impactul canalelor proruse de pe Telegram asupra alegerilor din România

Telegram, o alternativă marginală în România

Aplicația de mesagerie Telegram nu este preferată de români în comparatie cu platformele de socializare cunoscute, precum Facebook, Instagram, WhatsApp sau TikTok, conform unei analize realizate de compania de consultanță Kepios. Totuși, 26% dintre români utilizează Telegram cel puțin o dată pe lună. Această platformă a devenit un spațiu semnificativ pentru actorii proruși care doresc să submineze procesele democratice, după cum indică un raport al organizației OpenMinds.

Utilizarea Telegram de către grupurile radicale

Telegram se distinge prin reguli de moderare mai puțin stricte, ceea ce îl transformă într-un instrument preferat de grupurile de extremă dreapta și alte organizații radicale din Europa, care sunt adesea excluse de pe platformele mainstream. Raportul subliniază că o strategie obișnuită este menținerea unei prezențe extinse pe rețelele sociale populare, în timp ce Telegram este folosit pentru a distribui conținut „necenzurat” destinat susținătorilor radicali.

Structura canalelor în limba română

În total, au fost identificate 202 de canale în limba română, distribuite în diverse categorii. Cel mai mare segment, reprezentând un sfert din rețea, este constituit din canale de dreapta și anti-UE, care numără 50 de canale. Aproximativ 42% din conținutul acestora este dedicat Ucrainei, iar 30% se concentrează pe știri din România.

Al doilea grup, format din 39 de canale de teorii ale conspirației, își îndreaptă o treime din conținut către subiecte conspiraționiste și alte informații alternative neconfirmate, acoperind teme precum sănătatea, politica și religia. Un alt grup, tot cu 39 de canale, este format din actori locali pro-Kremlin, care, deși au viziuni similare cu cele de extremă dreapta pe plan intern, abordează o perspectivă pro-Kremlin mai accentuată, atât în ceea ce privește Ucraina (43%), cât și politica internațională (18%). Acest grup include și trei canale rusești care se adresează românilor: versiunile moldovenești și românești ale Sputnik, precum și ambasada Rusiei în România.

Al patrulea grup este reprezentat de mass-media și agregatoarele de știri relativ neutre, numărând 30 de canale, cu peste 80% din conținutul distribuit referindu-se la știri românești, ucrainene și internaționale. Ultimul grup, o caracteristică specifică rețelei românești, este constituit din 15 canale religioase, care, deși majoritatea conținutului lor este apolitic, pot oferi totuși perspective politice conservatoare asupra problemelor din România.

Impactul grupului pro-Kremlin

Grupul pro-Kremlin, alături de extremele drepte, reprezintă principala sursă de răspândire a narațiunii conform căreia România devine o „dictatură”. După anularea alegerilor, s-au înregistrat peste 1.500 de mențiuni legate de România, descrisă ca o „dictatură sub controlul mafiei globaliste”, cu o medie de aproape 13 mențiuni pe zi în diverse grupuri antiguvernamentale. Această tendință a cunoscut o creștere semnificativă, înregistrându-se cu 38% mai multe mențiuni într-o săptămână de vârf comparativ cu luna precedentă. Aproximativ 63% din conținutul generat provine de la canalele pro-Kremlin.

Conceptul de „opoziție la dictatură” a devenit o tactică de mobilizare pentru alegători, conform raportului. Canalele religioase au acuzat guvernul de orchestrarea unei „lovituri de stat” și de intenția de a distruge toate „organizațiile patriotice și creștine”. Politiciana de extremă dreapta, Diana Șoșoacă, care a fost suspendată de două ori de la participarea la alegeri, s-a adresat lui Putin pe 16 martie, afirmând că România este „adevărata dictatură”.

Contextul Alegerilor și Impactul Propagandei Rusă în România

Un raport recent subliniază existența unui guvern perceput ca ilegitim, necorespunzător voinței poporului. Protestele de masă, alimentate de partidele de extremă dreapta, sunt considerate una dintre puținele modalități de a contracara ceea ce se numește „tiranie”.

Propaganda Rusă pe Telegram în România

În cadrul platformei Telegram din România, au fost identificate 48 de canale de propagandă rusă, reprezentând 24% din totalul rețelei. Aceste canale au distribuit constant conținut pro-Kremlin din începutul anului 2022, incluzând versiuni în limba engleză și română ale unor mass-media finanțate de stat, cum ar fi RT și Sputnik. Printre sursele de propagandă se numără și canalul ambasadei Rusiei în România, alături de bloggeri de război și agregatoare de știri pro-Kremlin.

Un exemplu notabil este amplificarea declarațiilor oficialilor ruși, precum afirmațiile purtătoarei de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zakharova, despre „anularea” culturii ruse în România. De asemenea, se observă o promovare a știrilor legate de Ucraina cu o viziune pro-Kremlin, incluzând acuzații la adresa Ucrainei pentru oprirea tranzitului gazelor rusești.

Activitatea Canale de Propagandă

În total, au fost înregistrate peste 4.000 de repostări unice de conținut din mass-media de propagandă rusă, ceea ce echivalează cu o medie de 103 repostări pe lună. Printre canalele românești cu cele mai multe activități se numără cele care îmbină perspectiva prorusă cu teorii conspiraționiste sau naționalismul de dreapta. Această situație nu este neobișnuită în rândul țărilor europene, care consideră Telegram un refugiu împotriva cenzurii.

Pe lângă repostările directe de conținut pro-Kremlin, o altă tactică observată implică canalele mai „curate” care distribuie postări. Acestea pot evita exprimarea directă a opiniilor pro-Kremlin, dar contribuie la răspândirea narațiunilor defăimătoare către un public mai larg. Au fost identificate 48 de canale de propagandă și 58 de canale conexe, ceea ce constituie 52% din totalul canalelor Telegram din România. Este posibil ca numărul real să fie chiar mai mare, având în vedere că unele canale pot utiliza metode mai puțin transparente pentru a disemina punctele de vedere ale Kremlinului.

Candidații „Anti-Establishment” în Alegeri

Alegerea actuală se desfășoară cu cinci candidați principali:

• George Simion: Lider al partidului AUR, politician de extremă dreapta, care caută voturile alegătorilor favorabili lui Călin Georgescu. Deși Georgescu nu a susținut public un candidat, Simion a exprimat intenția de a-l numi prim-ministru pe candidatul interzis, în eventualitatea alegerii sale.
• Crin Antonescu: Candidatul coaliției formate din Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și UDMR. Deși provine dintr-un partid de centru, Antonescu a adoptat o retorică conservatoare, apelând la valorile tradiționale ale familiei.
• Nicușor Dan: Primarul Bucureștiului, care susține creșterea cheltuielilor pentru apărare și acordarea de sprijin militar Ucrainei, fiind sprijinit de mai multe partide liberale proeuropene.
• Victor Ponta: Fost prim-ministru și candidat de dreapta, cu un program naționalist intitulat „România pe primul loc”, care include măsuri precum interzicerea tranzitului cerealelor ucrainene.
• Elena Lasconi: Candidată liberală și președintă a Uniunii Salvă România (USR), care a obținut locul al doilea în alegerile anulate din 2024, dar nu a reușit să câștige suficiente voturi pentru realegere, având un procent de sub 10%.

Sprijin pentru Nicușor Dan și nemulțumiri față de guvern

Partidul său a decis să-l susțină pe Nicușor Dan, unul dintre fondatorii USR, subliniind importanța unei reprezentări pro-UE în turul al doilea al alegerilor. Nemulțumirea față de actualul guvern este prevalentă în rândul majorității grupurilor politice. În acest context, grupurile de extremă dreapta, anti-UE, conspiraționiste și religioase au fost clasificate într-o categorie antisistemică, bazându-se pe conținutul lor politic. O analiză a sentimentelor a fost realizată pentru a evalua perspectivele fiecărui grup.

Critici la adresa conducerii actuale

Criticile îndreptate către guvernul actual se concentrează, în principal, asupra fostului președinte Klaus Iohannis și a prim-ministrului Marcel Ciolacu. Iohannis este subiectul unor critici severe, inclusiv din partea actorilor antisistem, pentru incapacitatea sa de a combate corupția. Ciolacu și partidul său sunt acuzați că susțin candidații de dreapta și că nu reușesc să ofere o alternativă unitară care să contracareze mișcările populiste.

Declarații alarmante și alinierea narațiunilor

Canalele pro-Kremlin promovează o aliniere constantă în narațiunile lor referitoare la George Simion și extrema dreaptă, precum și la „sistem”. Aceste canale nu doar că redistribuie conținut rusesc legat de război sau afaceri internaționale, dar adoptă și perspectivele rusești asupra alegerilor din România. Etichetarea guvernului român ca „dictatură”, „mafie” sau „stat profund” a devenit o parte integrantă a strategiei susținătorilor lui Călin Georgescu. George Simion a descris anularea alegerilor ca fiind „sfârșitul democrației”, subliniind că situația politică din România are implicații asupra viitorului democrației în întreaga Europă.

Moștenirea lui Ceaușescu în contextul actual

Anularea și dinamica politicii românești au adus în discuție „fantoma” lui Nicolae Ceaușescu. În context electoral, forțele antiguvernamentale adoptă abordări contradictorii față de imaginea lui Ceaușescu și moștenirea comunistă din România. După anularea rezultatelor, o parte a susținătorilor a început să compare guvernul actual cu regimul lui Ceaușescu, în timp ce o altă parte consideră că Georgescu este similar lui Ceaușescu, dar dintr-o perspectivă pozitivă, afirmând că ambii au fost acuzați fără dovezi. Aceste tabere, deși au opinii diferite despre Ceaușescu, sunt unite în sprijinul lui Georgescu.

Importanța alegerilor pentru viitorul României

Pe măsură ce George Simion câștigă popularitate și conduce în sondajele pentru primul tur, campania sa se axează pe „restabilirea democrației” în România. Alegerile viitoare sunt cruciale pentru poziția regională a NATO. Rolul României ca hub logistic pe flancul estic al Alianței și construcția de către NATO a celei mai mari baze militare europene în apropiere de Constanța subliniază această importanță. Simion își exprimă susținerea pentru NATO sub conducerea SUA, dar viitorul României în UE și garanțiile de securitate pentru Ucraina vor fi atent monitorizate de Bruxelles. Intenția lui Simion de a-l readuce pe Georgescu în viața politică ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea ca Kremlinul să obțină un nou aliat în cadrul UE.