Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România a solicitat oficial ridicarea imunității parlamentare a eurodeputatei Diana Șoșoacă, acuzată de promovarea unor mesaje publice cu un profund caracter antisemit și negaționist. Organizația a făcut un apel către Președintele României, Prim-ministrul și Procurorul General să intervină și să ceară Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a acesteia. Această solicitare survine pe fondul unor acuzații repetate potrivit cărora Șoșoacă ar fi lansat în spațiul public acuzații false și incitări la ură împotriva cetățenilor de etnie evreiască, inclusiv afirmații potrivit cărora evreii ar fi responsabili pentru moartea a 800.000 de români.
Mesajele eurodeputatei, vehiculate atât în Parlamentul României cât și în mediul online, au stârnit îngrijorări majore, mai ales din cauza amplorii pe care au luat-o și a lipsei de acțiune din partea autorităților. „Incitarea la ură împotriva cetățenilor români de etnie mozaică și promovarea mesajelor pro-legionare contrazic declarațiile politice care asigură comunitatea internațională că antisemitismul și negationismul sunt fenomene marginale și sancționate în România”, se arată într-o postare publică a Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului.
Declarații controversate și posibile repercusiuni legale
Pe lângă apelurile organizațiilor non-guvernamentale, subiectul a fost abordat și de președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos. Într-o declarație acordată presei, Asztalos a precizat că, deși nu există momentan plângeri oficiale împotriva Dianei Șoșoacă, declarațiile sale ar putea atrage răspundere penală. Acesta a subliniat că România dispune de legislație care sancționează atât contravențional, cât și penal faptele de discriminare și negarea Holocaustului. „Dacă va exista o plângere penală sau o sesizare din oficiu, fiind europarlamentar, trebuie solicitată ridicarea imunității de la Parlamentul European”, a declarat președintele CNCD.
Asemenea situații ridică o problemă complexă în ceea ce privește responsabilitatea aleșilor europeni și necesitatea de a clarifica limitele imunității parlamentare, mai ales în cazurile de instigare la ură și promovarea ideologiilor extremiste.
Procedura ridicării imunității parlamentare
Imunitatea parlamentară este un privilegiu de care beneficiază toți membrii parlamentelor naționale și europene, fiind menită să protejeze aleșii împotriva abuzurilor și persecuțiilor politice. Cu toate acestea, aceasta nu este absolută și poate fi ridicată în anumite circumstanțe, mai ales în cazul în care un parlamentar este suspectat de săvârșirea unei infracțiuni.
În cazul unui europarlamentar, precum Diana Șoșoacă, procedura de ridicare a imunității începe cu o solicitare formală din partea autorităților judiciare din țara de origine sau din alt stat membru, către Parlamentul European. Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) din Parlamentul European analizează solicitarea, urmând să emită o recomandare care va fi supusă votului în plen. Ridicarea imunității permite autorităților naționale să continue investigațiile și, dacă este cazul, să înceapă urmărirea penală.
Această „super-imunitate” acordată parlamentarilor, atât în România, cât și la nivel european, a fost introdusă pentru a proteja independența funcției și a asigura că aceștia pot acționa fără teama de represalii din partea autorităților politice sau judiciare. Cu toate acestea, evoluția democrației moderne a condus la ajustări, permițând ridicarea imunității în cazurile de abuz evident sau de infracțiuni grave, cum ar fi cele de natură penală.
