Polarizarea în competițiile prezidențiale
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, subliniază faptul că în cadrul oricărei competiții prezidențiale cu doi finaliști se formează „două mari tabere care concentrează nuclee de ultrași politici”. El evidențiază că, în contextul actual al rețelelor sociale, publicul moderat, care reprezintă o majoritate covârșitoare, tinde fie să se retragă, fie să fie marginalizat.
Impactul rețelelor sociale asupra opiniei publice
Sociologul afirmă că în astfel de circumstanțe, „majoritatea moderată va decide, în final, câștigătorul acestei competiții”. Candidatul care reușește să-și controleze agresivitatea, să reducă influența celor violenți și să ofere un sentiment de siguranță va avea cele mai mari șanse de a câștiga.
Divizarea societății și rolul liderilor de opinie
„Inevitabil, orice competiție prezidențială cu doi finaliști polarizează societatea. Se formează două mari tabere, fiecare având la bază grupuri de ultrași care se concentrează pe atacurile la adresa adversarilor. În acest peisaj informațional, publicul moderat este adesea ignorat, fiind prins între aroganța unei minorități care se consideră superioară și ignoranța agresivă a celeilalte tabere”, explică Ștefureac.
Fiecare dintre aceste grupuri minoritare își găsește rapid lideri care promovează un discurs violent, creând astfel impresia că aceste grupuri sunt mai numeroase și influente decât sunt în realitate. Ethosul românesc sugerează că, de cele mai multe ori, majoritatea moderată va determina în final câștigătorul unei competiții. Candidatul care va reuși să-și tempereze reacțiile, să limiteze influența celor violenți și să transmită un mesaj de siguranță va avea prima șansă de succes în această luptă electorală.
