România trebuie să prezinte un plan de reducere a cheltuielilor
România se află în fața unei provocări semnificative în relația cu partenerii europeni, având nevoie de un plan clar de reducere a cheltuielilor și a deficitului bugetar considerabil. Însă, în absența unui consens politic, acest plan nu a fost încă conturat. Secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Alin Andrieş, care ne reprezintă la reuniunile ECOFIN, a explicat într-o intervenție la Digi24 că măsurile de acest tip nu pot fi evaluate în lipsa aprobării din partea Guvernului sau Parlamentului.
Discuții posibile în luna iulie
Andrieş a menționat că eventualele măsuri fiscale ar putea fi discutate în a doua săptămână a lunii iulie, cu condiția ca acestea să fie adoptate înainte de această dată. Participând la Consiliul Afaceri Economice și Financiare, Andrieş a subliniat că România nu a implementat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările europene privind deficitul bugetar.
Posibile consecințe ale neadoptării măsurilor
„Dacă, după 15 octombrie, se constată că România nu a adoptat măsurile necesare, pot fi luate măsuri suplimentare pe plan european, inclusiv posibila suspendare a fondurilor europene, conform regulilor existente,” a avertizat Andrieş.
Ajustarea cheltuielilor pentru anii următori
În contextul în care România nu a implementat măsuri pentru creșterea veniturilor, se va face o ajustare a cheltuielilor pentru acest an la 2,8% și la 2,6% pentru anul următor. Reprezentanții Comisiei Europene au comunicat că, având în vedere evoluțiile de până acum, graficul cheltuielilor nete va fi ajustat. Astfel, pentru 2025, cheltuiala maximă acceptabilă va fi de 2,8%, iar pentru 2026 de 2,6%.
Detalii despre cheltuielile nete
Creșterea maximă a cheltuielilor nete se referă la cât de mult pot crește cheltuielile în 2025 comparativ cu 2024, ținând cont de mai multe aspecte. Cheltuiala primară netă include cheltuielile totale minus dobânzile plătite și cheltuielile legate de implementarea fondurilor europene. De asemenea, se iau în considerare măsurile discreționare pentru creșterea veniturilor, ceea ce permite o creștere a cheltuielilor în limita stabilită.
Obiective pe termen lung
Potrivit secretarului de stat, ajustarea cheltuielilor nete are ca scop atingerea unui deficit fiscal sub 3% din PIB până la finalul anului 2030 sau în 2031. Andrieş a subliniat importanța timpului de implementare a măsurilor: „Cu cât perioada de implementare este mai scurtă, cu atât amplitudinea măsurilor trebuie să fie mai mare pentru a obține efecte similare.”
În concluzie, adoptarea rapidă a măsurilor de reducere a cheltuielilor și creștere a veniturilor este esențială pentru a menține stabilitatea financiară a României și pentru a evita consecințele negative pe termen lung.
Procedura de Deficit Excesiv a Consiliului ECOFIN
Consiliul ECOFIN a inițiat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României pe 3 aprilie 2020, subliniind, într-un comunicat publicat recent, că țara continuă să se confrunte cu deficite publice ridicate, care depășesc pragul de 3% stabilit prin tratate.
Evaluarea Răspunsului României
Autoritățile europene au precizat că răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost considerat insuficient. Cheltuielile nete au crescut semnificativ mai rapid decât recomandările Consiliului, ceea ce conduce la un deficit public persistent și mare, periclitând astfel corectarea deficitului excesiv până în anul 2030. Documentul evidențiază că nu există „factori relevanți” care să atenueze această situație, iar riscurile pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscale sunt un factor agravant.
Aprobarea Planului Bugetar-Structural
Pe 21 ianuarie 2025, Consiliul Afaceri Economice și Financiare a aprobat Planul Bugetar-Structural al României, care conține o traiectorie corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. Acest plan a fost acceptat pe o perioadă de 7 ani și include reformele și investițiile necesare.
Obiectivele fiscale ale României
Conform ministrului Finanțelor de la acea vreme, Tanczos Barna, planul fiscal are ca scop stabilizarea datoriei publice a României. În contextul în care țara se află printre cei mai buni din Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile publice, depășind 7% din PIB, se urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% în perioada 2025-2031 și asigurarea sustenabilității finanțelor publice.
Recomandările pentru cheltuieli
România a primit recomandări de a menține cheltuielile în limitele stabilite, cu un plafon anual de creștere a cheltuielilor nete de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030. De asemenea, se așteaptă încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.
Deficitul bugetar al României
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, iar după primele patru luni din 2025, deficitul s-a situat la 2,95% din PIB.
